Principalele prevederi ale noului Cod al Muncii
Noul Cod al Muncii prevede o înăsprire a pedepselor pentru munca „la negru“, majorează la trei ani durata contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată, introduce un concept nou - agentul de muncă temporară - şi perioade de probă de până la 120 de zile calendaristice.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii. Noua lege va intra în vigoare după publicarea în „Monitorul Oficial“.
Noul Cod al Muncii prevede o înăsprire a pedepselor pentru munca la negru. Astfel, primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se va sancţiona cu amendă de la 10 mii de lei la 20 mii de lei pentru fiecare persoană identificată, iar fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală.
Sporul de noapte, majorat la 25%
Noul Cod al Muncii majorează sporul acordat pentru munca prestată în timpul nopţii, de la 15% la 25% din salariul de bază, „dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru“.
Contractele colective de muncă şi actele adiţionale ale căror prevederi sunt limitate la 31 decembrie 2011 vor putea fi încheiate după această dată pe durate care vor fi stabilite prin lege specială. O altă modificare vizează contractele individuale de muncă pe perioadă determinată, care vor putea fi încheiate până la 36 de luni, perioada fiind majorată cu un an.
Codul Muncii reglementează şi munca prin agent de muncă temporară, un concept nou introdus. Misiunea de muncă temporară va fi stabilită pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.
Perioada de probă, extinsă până la 120 de zile
Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie, faţă de 30 în prezent, şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere, faţă de 90 în prezent. În noul Cod al Muncii a fost introdusă prevederea potrivit căreia, în termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii colective, salariatul concediat are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă. De asemenea, art. 79 din proiect obligă angajatorul să înregistreze demisia angajatului, în caz contrar angajatorul fiind pasibil de o amendă cuprinsă între 1.500 şi 3 mii de lei. În ce priveşte termenul de preaviz, acesta nu poate fi mai mare de 20 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, sau 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.
Sindicate: Forma noului Cod dezavantajează salariatul
Confederaţiile sindicale susţin că în noul Cod al Muncii sunt mai multe modificări „aberante“ şi au prezentat o listă cu noile prevederi care, potrivit sindicaliştilor, încalcă drepturile salariaţilor:
- se pune accent pe instituirea contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată, prin descurajarea încheierii contractelor de muncă pe perioadă nedeterminată;
- salariaţii vor putea fi disponibilizaţi colectiv, fără nici o perspectivă de reangajare;
- prelungirea perioadei de probă a salariaţilor la 90 de zile, respectiv 120 de zile;
- salarizarea angajaţilor cu contract temporar de muncă va fi mai mică decât a celor cu contract pe o perioada determinată;
- termenul de reabilitare profesională a salariaţilor sancţionaţi se va dubla, de la 6 la 12 luni;
- stabilirea normelor de muncă va putea fi făcută discreţionar, legea prevăzând doar posibilitatea consultării sindicatelor, nu şi obligaţia de a ţine cont de punctul acestora de vedere exprimat, pentru protejarea drepturilor lucrătorilor;