Program de formare pentru preoții recent hirotoniți, la Mănăstirea Miclăușeni
În perioada 3-14 iulie 2022, la Centrul social cultural „Sf. Proroc Ilie” de la Mănăstirea Miclăușeni, s-a desfășurat programul „Formare Tineri Preoți”, organizat de Sectorul Învățământ al Arhiepiscopiei Iașilor, prin Centrul de Formare Continuă. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, timp de 11 zile, 16 clerici recent hirotoniți din Arhiepiscopia Iașilor, au participat la cea de-a X-a ediție a programului special creat pentru tinerii preoți.
Ca participant, am fost deosebit de bucuros de atelierele pregătite de o serie de formatori cu o bogată experiență în ceea ce privește activitatea preotului de astăzi. Ceea ce a fost nou la această ediție au fost cele trei direcții spre care s-au îndreptat majoritatea temelor abordate la aceste ateliere de formare: duhovnicească, familială și administrativă.
Direcția duhovnicească ne-a fost trasată de următorii formatori: PS Nichifor Botoșăneanul, PS Damaschin Dorneanul, Arhim. Hrisostom Rădășanu, Pr. prof. Sava Viorel, Pr. Bogdan Racu și Pr. Răzvan Ionescu. Preotul duhovnic are menirea de a îndruma alte persoane în descoperirea lui Dumnezeu și în descoperirea propriilor suflete. Lucrarea preotului este eficientă în măsura în care îl are pe Duhul Sfânt și în măsura în care îl mărturisește pe Dumnezeu pe limba oamenilor, adică în funcție de cultura lor. „Toți oamenii sunt creați după chipul lui Dumnezeu, dar nu toți au aceeași sete mistuitoare de El”. Cu această sete preotul se apropie de Dumnezeu, mai întâi din postura de ucenic al părintelui său duhovnic, cu care are o relație trainică, bazată pe rugăciune reciprocă, ascultare, sinceritate, smerenie, iar mai apoi din postura de duhovnic al fiilor săi duhovnicești pentru care cere de la Dumnezeu cuvânt de suflet ziditor. Am învățat de la formatorii noștri că lucrarea preotului duhovnic nu este doar o lucrare săvârșită după conștiința și felul nostru de a fi, ci este în primul rând o lucrare a lui Dumnezeu.
Direcția familială a vizat viața de familie a preotului, care nu este ferită de anumite pericole. Despre aceste pericole și despre cum să rămână familia un sprijin și un izvor de energie pentru preot, ne-au vorbit psih. Daniela Duca, Maica Sofronia, Pr. prof. Ioan Teșu și psih. Smaranda Buju. Cele mai mari roluri pe care le are preotul în viața sa sunt următoarele: preot, soț și tată. Formatorii ne-au ajutat să evaluăm prioritățile din viața noastră, care este la început pe toate aceste planuri. Ca soți și tați, este nevoie să fim foarte atenți la nevoile soției și ale copiilor, ținând cont de faptul că relația sănătoasă între părinți este foarte importantă pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Direcția administrativă se referă la misiunea de iconom a preotului paroh. Această direcție nu este mai puțin importantă decât celelalte, dar uneori ajunge să fie marginalizată și ignorată foarte ușor, deoarece credem că celelalte direcții sunt mult mai importante. Ne-au făcut conștienți de importanța părții administrative din slujirea preotului următorii formatori: Ciprian Olinici, consilier patriarhal, Pr. vicar Marian Timofte, Pr. Claudiu Gheorghiasa, Pr. Constantin Sturzu și Pr. Andrei Atudori. Am fost convinși imediat și surprinși de afirmația următoare: „Dacă preotul nu se îngrijește de partea administrativă, atunci nu se îngrijește cum trebuie nici de partea duhovnicească.” Această afirmație ne-a fost întărită de un gând al părintelui Efrem Vatopedinul din Sfântul Munte Athos, aflat de la unul dintre formatori: Toate lucrările preotului sunt duhovnicești, indiferent de cum considerăm noi, pentru că toate sunt făcute pentru Dumnezeu.
În concluzie, pot spune că după participarea la aceste ateliere de formare m-am simțit înnoit cu experiențe, sentimente și informații inestimabile la care, cu siguranță, voi apela în misiunea mea de preot paroh. Dacă am avut trei direcții principale de îndrumare și formare, atunci și eu am rămas cu un gând fundamental în legătură cu fiecare dintre ele. Pentru direcția duhovnicească am rămas încredințat că nu pot fi un duhovnic bun, dacă la rândul meu nu sunt un ucenic bun. Pentru ghidarea în viața de familie voi ține minte care sunt prioritățile, știind că dacă nu voi avea o relație trainică cu membrii familiei, atunci nici cu credincioșii nu voi avea. Pe direcția administrativă am reținut ca toate lucrările pe care doresc să le fac, să le încep cu binecuvântare. (Pr. Ionescu George Robert, participant FTP 2022)