Soborul slujitorilor a fost alcătuit din părinții consilieri de la Centrul Eparhial, părinții protopopi și preoți din cuprinsul Eparhiei.

Răspunsurile liturgice au fost date de membri ai grupului psaltic „Sfânta Mare Muceniță Chiriachi”, coordonați de arhidiaconul Cosmin Vlăduț Mironescu.

La slujbă au participat, alături de preoți din Eparhie și credincioși din Huși, și membri ai familiei Episcopului Grigorie Leu: nepoţii - dl. Prof. Univ. Vlad Leu (București), dna. Viorica Popa (Mălușteni), dna. Doina Paruschi și dl. Aurel Paruschi (Berezeni), strănepoţi, dl. Petrișor Popa, dl. Alin Popa și dna. Mariana Popa (soţia) și stră-strănepoata Elena Popa.

La finalul slujbei, oficiată la mormântul Episcopului martir Grigorie Leu, din latura de est a Catedralei Episcopale, Ierarhul Hușilor a vorbit despre două coordonate ale profilului spiritual al Episcopului martir Grigorie Leu:

Pentru oricine are curiozitatea de a citi biografia Episcopului martir Grigorie Leu, precum și volumul de documente cu privire la activitatea spirituală, culturală și duhovnicească a acestuia, va constata, cu foarte mare ușurinţă, că există două coordonate prezente în traseul duhovnicesc al celui pe care îl pomenim acum. Aceste două coordonate se condiţionează în mod reciproc.

Cei care l-au cunoscut, scot în evidenţă faptul că a fost un om de o curăţenie sufletească aparte. Această puritate sufletească i-a dat imboldul și curajul de a-L mărturisi pe Hristos, în vremuri ostile și foarte complicate. A doua coordonată a vieţii Episcopului Grigorie Leu a fost curajul de a rosti adevărul, martirajul.

S-a identificat atât de mult cu viaţa Episcopiei Hușilor, încât nu a pregetat nicio secundă să înfrunte mai-marii din vremea respectivă, solicitându-le să nu desfiinţeze Episcopia Hușilor. 

Desfiinţarea a coincis și cu dispariţia lui fizică. În urma unei întâlniri pe care a avut-o cu prim-ministrul din vremea respectivă, Petru Groza, la câteva zile după întoarcerea la Huși, pe data de 1 martie 1949, Episcopul martir Grigorie Leu, otrăvit fiind, își dă sufletul în mâinile lui Dumnezeu.

Această puritate a vieţii lui a hrănit șansa pe care o au sufletele tari, de a-și da viaţa pentru Hristos, de a nu pune nimic mai presus de credinţa în Biserică, nici măcar viaţa personală.

Așa cum putem observa, în mod intenţionat, și florile așezate la mormântul Episcopului Grigorie Leu au aceste culori: albul – simbolul purităţii, al curăţiei sufletești, și roșul – simbolul jertfelniciei, al martirajului.

Nu știu dacă este cea mai adecvată comparaţie, dar aș îndrăzni să spun că, intrând în luna lui mărţișor, Episcopul Grigorie Leu este și mărţișorul nostru – la orice mărţișor, avem cele două culori, alb și roșu, îngemănate.

A iubit foarte mult Episcopia Hușilor. Încă din momentul în care a ajuns pe plaiurile natale, a căutat să viziteze fiecare parohie, impunându-și ca mod de slujire a preoţilor și monahilor atât disponibilitatea, cât și rigurozitatea în ceea ce privește modul de desfășurare a vieţii liturgice, culturale și duhovnicești în Episcopia Hușilor.

Revăzând documentele cu privire la viaţa Episcopului Grigorie Leu, am constatat că și-a luat drept îndatorire de suflet să săvârșească toate hirotoniile de preot în parohiile unde urmează aceștia să slujească, și m-am bucurat că în vremea respectivă exista o asemenea preocupare.

Preasfinţia Sa a citat un text de evocare, al scriitorului Alexandru Lascarov Moldovanu, care surprinde imaginea și statura duhovnicească a Episcopului Grigorie Leu:

„Ierarh plin de cucernicie și de viaţă curată ca apa de izvor, - suflet dăruit în totul Domnului Hristos, - minte ageră de moldovean sincer, - vorbitor clar și fără întorsături, mână energică în conducerea celor încredinţaţi păstoriei sale, - gospodar de cea mai aleasă calitate moldovenească, - iubitor de tipăritură bisericească și răspânditor harnic al ei – priceput apreciator al cărţii bune și prieten al împrăștierii ei în norod, Preasfinţia Sa Grigorie al Hușilor se așează, cu cinste, în șirul ierarhilor de seamă ai Bisericii noastre, activitatea sa lăsând urme adânci în glia duhovnicească românească.” (Al. Lascarov Moldovanu, rev. „Cronica Hușilor”, nr. 6-7, iunie-iulie, 1942, p.15)

Părintele Episcop Ignatie a amintit și de obiectele recuperate din mormântul Episcopului Grigorie Leu, în contextul deshumării din 25-26 septembrie 2018, restaurate în prezent și care vor putea fi expuse în spațiile Muzeului Eparhial din Huși, care, în urma demersurilor Centrului Eparhial, urmează a fi restaurat capital:

De ceva vreme am reprimit ceea ce a putut fi restaurat în urma deshumării din anul 2018. La acest proces de deshumare ne-au ajutat foarte mult doi oameni: părintele Radu Preda, care era în acea vreme președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, și domnul general Gheorghe Cosneanu, de la Parchetul Militar Central din București. Mulţumim și echipei de arheologi, medicilor de la Institutul de Medicină Legală.

Am reușit să recuperăm cârja de lemn, cu care a fost înmormântat, după dorinţa sa, conform testamentului. Am recuperat Evanghelia care a fost așezată pe pieptul episcopului, o cruce foarte frumoasă de binecuvântare, și un lănţișor care probabil a rămas de la engolpionul cu care a fost înmormântat.

Am trimis aceste odoare deosebite, cu o mare semnificaţie pentru Episcopia Hușilor, pentru a fi restaurate la unul dintre cele mai abilitate și în măsură centre din ţară, la Muzeul Național al Unirii - Alba Iulia, coordonat de domnul director Gabriel Rustoiu. 

Nădăjduim să le putem expune cât mai curând în Muzeul Eparhial al Episcopiei noastre. Încă din 2018, Episcopia Hușilor a inițiat demersurile de reabilitare a Muzeului Eparhial, realizând documentația tehnică necesară consolidării și restaurării acestuia. 

Suntem acum într-o fază foarte avansată, documentaţia tehnică de restaurare a Muzeului Eparhial este deja pregătită și am identificat și o sursă de finanţare europeană – Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR), iar finanțarea putea fi obținută doar în parteneriat cu municipiul Huși.  Demersul nostru tehnic și de restaurare a fost cuprins în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Huși și nădăjduim ca într-un timp cât mai rapid să putem deschide Muzeul Eparhial și să expunem cele despre care v-am vorbit.

A luat apoi cuvântul dl. prof. univ. Vlad Leu, fiul scriitorului Corneliu Leu:

George Orwell spunea că „cu cât o societate se îndepărtează mai mult de adevăr, cu atât mai mult îi va urî pe cei care îl spun”. Deși rostit de un mirean, acest citat are o profunzime spirituală specială.

Prin actele sale de dreaptă credinţă și de apărare a ei, Episcopul Grigorie ajunsese a fi nu numai incomod regimului dictatorial, ci chiar periculos înaintării acestuia, contrazicându-l prin adevărurile ce erau înţelese și crezute de populaţie. Trebuia înlăturat, iar fiindcă personalitatea lui era în atenţia publică, atrăgând și coagulând rezistenţa din Biserică, această înlăturare s-a făcut rapid, prin crimă păgână.

În momentul în care a început slujba, s-a oprit ninsoarea – cred că este un semn important.

În ceea ce îl privește pe Episcopul Grigorie, el fiind de la ţară, dădea foarte mare credit poporului și s-a bazat pe acesta. Întotdeauna a ascultat ce spunea poporul, pentru că acest lucru îl ţinea legat de realitate. Nu știu dacă vi s-a întâmplat să vă întâlniţi în viaţă cu cineva care să vă dea și să nu puteţi da înapoi absolut nimic din ceea ce v-a dat din punct de vedere spiritual. Cred că asta a făcut Episcopul Grigorie Leu.

Sursa: episcopiahusilor.ro