Lăcaşul de închinăciune a fost ridicat de către moşieriţa Profira Floroaia în anul 1828, sau după alte surse 1850, pe temelia unei mai vechi bisericuţe. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, sfântul lăcaş a fost reparat şi sfinţit. Începând cu anul 2009 au fost realizate mai multe lucrări de consolidare şi restaurare. „S-a intervenit la consolidare prin structura de rezistenţă. Întrucât era degradată, s-a intervenit la cămăşuirea corpului bisericii cu plasă zincată, apoi s-a tencuit. Din cauza faptului că lăcaşul de închinăciune se află sub cota 0, s-a realizat cu un canal de aducţiune. S-a intervenit la turn, apoi s-au montat grinzi, console şi tablă zincată“, a spus părintele Nectarie Voroneanu, stareţul Mănăstirii Şoldana.