Revedere cu emoție și bucurie, după 40 de ani, la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi”
În zile pline de binecuvântare, de flori, de bucurie şi de lumină sfântă a sărbătorilor Învierii Domnului şi Cincizecimii, sub adumbrirea Sfintei Treimi, fiii înduhovniciţi de Scriptura şi Filocaliile acestor locuri paisiene s-au întors aici, la matca începutului de sfârşit al acestui seminar, pentru a simţi clipe de regăsire în frumoasele amintiri ale tinereţii jertfite timp de cinci ani, de împreună vieţuire cu Dumnezeu.
Prin dăruirea unor îndemnători colegi de breaslă, sub protia dirigintelui slujitor profesor, ca la glas de trâmbiţă au răspuns la invitaţie majoritatea celor chemaţi la această „nuntă din Cana nemţeană”, la loc de închinare, biserica „Sfântul Haralambie” din inima Târgului. Acolo, după primele îmbrăţişări întru recunoaştere după atâtea decenii, am purces la rânduiala Tedeumului de mulţumire către slava cerească, în numele celor prezenţi, profesori, preoţi, iar apoi Trisaghion pentru îndrumătorii şi cei şapte colegi preoţi porniţi devreme spre porţile cereşti.
S-a întâmplat pe 22 mai, totul în cadru festiv, în faţa divinului jertfelnic, pictat de ucenicii neasemuitului Grigorescu, iar apoi, în casa socio-culturală din imediata apropiere, am fost invitaţi călduros să începem depănările amintirilor prin strigarea catalogului după alfabet. Cuvântul de „Bun-venit” şi de mulţumitoare revedere a fost rostit de părintele paroh şi diriginte Teoctist Caia, precedat de cel al părintelui profesor de Dogmatică şi Învăţătură Ortodoxă, Gheorghe Onofrei.
Toţi cei prezenţi, preoţi, preotese, slujitori sacerdoţi militari, didacţi, filantropi au dat răspuns de mulţumire distinşilor dascăli de învăţătură şi au descris fiecare responsabilităţile şi realizările din familie şi din comunităţile încredinţate după studii de către chiriarhi.
Amintirile din cuprinsul vieţii şi activităţile fiecăruia dintre cei prezenţi au fost prezentate într-o atmosferă de cordialitate, sinceritate şi luare aminte cu simţul responsabilităţii depline din cuprinsul vieţii jertfelnice închinate lui Dumnezeu.
A urmat, apoi, un pelerinaj al comuniunii şi al dorinţei de reînviere al trecutelor amintiri, prin reculegere atât la mormintele părinţilor profesori aflaţi în cimitirul Mănăstirii Neamţ, apoi la paraclisul „Sfântul Ioan Iacob” al seminarului de la Neamţ, cât şi la agapa de „Rămas bun, revedere '40”, de la mănăstirea Durău.
Drum bun cu noi, bune şi dorite realizări, cu revedere grabniă, dragă promoţie 1978, cu toţi trăitorii tăi! Iartă, Doamne, pe cei adormiţi!
Pomeneşte-ne, Doamne, întru Împărăţia Ta!
