Decizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China, ce se desfășoară online în perioada 16-31 iulie 2021.

„Am avut aceeași abordare, chiar de la începutul mandatului meu, și sunt încântat că, astăzi, o muncă de 19 ani este răsplătită”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.

De asemenea, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-i-se astfel atât vulnerabilitatea, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție.

„În acest sens, este încurajată cooperarea internațională și este recomandată invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol”, se menţionează pe site-ul Ministerului Culturii.

Patriarhia Română și-a exprimat de mai multe ori poziția în defavoarea realizării proiectului minier Roșia Montană, pentru ca această parte a țării să poată conserva patrimoniul cultural și integritatea mediului înconjurător.

Pe lângă Roşia Montană, România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului UNESCO şase obiective culturale şi două naturale:

• biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993),
• Mănăstirea Hurezi (1993),
• sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999),
• cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999),
• centrul istoric Sighişoara (1999),
• ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş (1999),
• precum şi situl natural Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (1991).

Sursa: basilica.ro