Rugăciunile Utreniei

Taine, ierurgii, slujbele Bisericii

Rugăciunile Utreniei

Aceste rugăciuni sunt adresate lui Dumnezeu, de către preot ca voce reprezentantă a dorințelor tuturor credincioșilor, în semn de mulțumire pentru sfârșitul nopții și cu cereri de binecuvântare pentru ziua ce urmează.

În timpul citirii la strană a celor șase psalmi ai dimineții, preotul citește în taină rugăciunile Utreniei, în număr de douăsprezece, cu un variat conținut. Aceste rugăciuni sunt adresate lui Dumnezeu, de către preot ca voce reprezentantă a dorințelor tuturor credincioșilor, în semn de mulțumire pentru sfârșitul nopții și cu cereri de binecuvântare pentru ziua ce urmează.

În vechime, potrivit unor manuscrise descoperite de arheologi, numărul și așezarea acestor rugăciuni în rânduiala tipiconală a slujbei nu a fost ca în zilele noastre, de douăsprezece grupate la un loc, ci se menționează în unele texte de existența unui număr mai mare, de treisprezece-paisprezece rugăciuni, iar în altele de un număr mai mic, de una, trei, șase, nouă sau unsprezece rugăciuni, risipite în întreg cuprinsul Utreniei și citite în același timp cu ecteniile rostite de diacon printre psalmi, aceștia fiind cântați sub formă antifonică în acea perioadă.

Odată cu dezvoltarea în timp a cultului, numărul acestor rugăciuni a fost fixat în cel existent și astăzi, după numărul ceasurilor (orelor) nopții sau al zilei care începe, iar strângerea lor într-un grup de rugăciuni citite concomitent se datorează unui motiv de ordin practic, și anume, ca preotul să rămână liber după acest moment pentru lucrarea în deplină liniște a Proscomidiei.

Rugăciunile a șasea și a opta arată limpede prin cuprinsul lor, că în vechime, la începuturile Utreniei, acestea se citeau în timp ce încă era noapte și întuneric, ceea ce întărește argumentele isorice potrivit cărora Utrenia începea cu două-trei ore înainte de ivirea zorilor în acea vreme.

Ca și rugăciunile luminilor de la începutul Vecerniei, ultimele șase rugăciuni ale Utreniei se citesc în afara altarului, în fața ușilor împărătești închise, preotul închipuindu-l pe omul izgonit din rai. În noaptea Paștilor și în Săptămâna Luminată, rugăciunile acestea și psalmii se suprimă, înlocuindu-se cu cântări ce au ca scop vestirea și sărbătorirea Învierii minunate a Domnului, exprimând prin conținutul lor sentimentele de bucurie ale credincioșilor pentru binecuvântarea revărsată asupra lor.

Citește despre: