rugăciune

Sfântul Ioan Casian și educaţia pe care a primit-o în copilărie

Văzând sfinţenia, râvna pentru Hristos şi nevoinţa „călugărilor sciţi” din patria sa, Sfântul Ioan Casian se hotărî din fragedă tinereţe să ia jugul cel bun al lui Hristos, călugărindu-se într-una din mănăstirile Eparhiei Tomisului, unde deja se nevoia Cuviosul Gherman, rudenia şi prietenul său de toată viaţa. Bunul său nume, viaţa sa aleasă, râvna pentru Dumnezeu, ca şi cultura vastă ce şi-o agonisi, îl făcură pe tânărul călugăr Ioan Casian (de la localitatea Casian) prieten al marilor episcopi de Tomis - Sfinţii Vetranion (a doua jumătate a secolului IV) şi Teotim I „Scitul" (c. 392-403).

Primul pas spre vindecarea de patima desfrânării

Curăţia este o stare a inimii la care se ajunge prin înfrânarea poftelor trupeşti şi prin refuzarea ispitelor ce vin prin gânduri şi dorinţe. Patima desfrâului îl asaltează pe om din tinereţe şi nu se stinge decât atunci când vor fi înfrânate celelalte vicii. De aceea, lupta împotriva desfrânării se dă pe două fronturi, adică în trup şi în suflet.

Fără pravilă, focul râvnei se stinge ușor, ușor

Când sunt stabilite pravile, atunci, dacă sunt rânduite cum se cuvine, se găseşte întotdeauna ca ocupaţie evlavioasă, ceva care să ne aducă aminte de viaţa cea nouă şi să ne ţină atenţia ocupată cu acest gând. 

Mănăstirea Vitovniţa – Serbia

Mănăstirea Vitovniţa se află în Serbia, pe malul drept al Râului Vitovniţa, în imediata apropiere a oraşului Kucevo, puţin mai la est de Petrovac pe Mlavi.

Cum își punea Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica „alarma” pentru rugăciune

Pe când era episcop de Râmnic, Sfântul Calinic toată ziua şedea cu cartea în mână şi citea. Pentru ca să nu-l cuprindă somnul sau să-şi risipească mintea de la lucrarea ei, obişnuia să pună pe carte o greutate metalică rotundă, iar jos, în dreptul cărţii, un lighean de tablă gol. Îndată ce Sfântul Calinic se îngreuia de somn şi îşi pierdea echilibrul, greutatea metalică cădea în lighean şi îl deştepta din nou la rugăciune şi la citit.

Când te rogi pentru cineva, postul și nevoința sunt condiții necesare

Postul şi nevoinţa sunt condiţii absolut necesare. Dar pentru ca rugăciunea să se facă în chip corect, trebuie să te doară pentru ceilalţi. Pentru că tipicul multor creştini din vremea noastră este să nu dorească să se mâhnească.

Deosebirile dintre rugăciunea particulară și rugăciunea comună

Rugăciunea liturgică încadrată în cultul public depășește particularismul și egoismul, cultivând în membrii comunitații rugătoare sentimentul și conștiința universalitații Bisericii din care facem parte. Forma ei desăvărșită și consacrată ne învață să ne încadrăm în comunitate, să vedem dincolo de nevoile și interesele proprii și să ne rugăm nu numai pentru cei prezenți, ci și pentru cei absenți, pentru cei de departe și pentru toată lumea.

Puterea vindecătoare a Sfintei Împărtășanii

La insistența lui, a primit cuminecarea și, deși se împărtășise cu conștiință curată și bucurie, a adormit șase ore. Când s-a trezit era sănătoasă cu desăvârșire! Profesorul Botkin, cel care îi urmărea îndeaproape starea de sănătate, văzând asemenea schimbare, a rămas pentru mult timp tăcut.

Minunea înmulțirii hranei binecuvântate de Cuviosul David Bătrânul

După ce a făcut mâncarea în acea cratiţă, a început să o împartă muncitorilor, dar ea nu se termina. S-au săturat cu toţii (aproape o suta de oameni) şi a mai prisosit o jumătate de cratiţă.

Cât sunteţi în viaţă, rugaţi-vă neapărat pentru cei apropiaţi

Noi nu trebuie să anticipăm judecata lui Dumnezeu. Numai Unul Dumnezeu ştie împrejurările vieţii fiecăruia şi cel mai important este că El vede inima fiecăruia. El va rosti sentinţa de judecată la timpul cuvenit.

Pagini