Locul trei în Europa la incidenţa şi la mortalitatea secundară privind bolile cerebrovasculare pentru România

Social

Locul trei în Europa la incidenţa şi la mortalitatea secundară privind bolile cerebrovasculare pentru România

    • Locul trei în Europa la incidenţa şi la mortalitatea secundară privind bolile cerebrovasculare pentru România
      Locul trei în Europa la incidenţa şi la mortalitatea secundară privind bolile cerebrovasculare pentru România

      Locul trei în Europa la incidenţa şi la mortalitatea secundară privind bolile cerebrovasculare pentru România

Atât în ceea ce privește incidența dar și mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare (accident vascular cerebral), România se află pe al treilea loc în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, a informat miercuri Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), într-un comunicat de presă.

 

Statisticile oficiale arată că rata mortalităţii din cauza accidentului vascular cerebral este, în România, de 1.276 pacienţi/100.000 locuitori, aceasta fiind o valoare mare comparativ cu alte ţări europene, în care rata mortalităţii din aceeaşi cauză este de 300 de pacienţi/100.000 locuitori.

"Incidenţa bolilor neurologice este în România de aproape patru ori mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene. Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulţi români decât alţi cetăţeni europeni şi de şapte ori mai mulţi decât în SUA", se arată în comunicatul de presă.

Studiile arată că disfuncţiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni - adică 38% din populaţia Europei - în fiecare an. Totodată, mai multe de un sfert din populaţia adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 şi 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalenţa bolilor neuropsihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepţia abuzului de alcool), relevă datele oferite de SSNN.

Aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice, dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani. Afecţiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilităţi, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare - 4%. Dintre acestea, cele mai severe sunt: tulburarea depresivă - 5,6%, dependenţa etanolică - 3,3%, automutilările - 2%, boala Alzheimer şi alte demenţe - 2%.

În România, cea mai frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile cardiovasculare, urmată de accidentul vascular cerebral şi cancerul pulmonar. Accidentul vascular cerebral reprezintă principala cauză de dizabilitate permanentă.

"Există mulţi factori favorizanţi pentru apariţia bolilor neurologice. De exemplu, pentru accidentul vascular cerebral sunt ateroscleroza (depunerile de colesterol la nivelul vaselor de sânge), hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creşterea colesterolului şi/sau trigliceridelor, fumatul, bolile cardiace, consumul exagerat de băuturi alcoolice, vârsta înaintată", precizează comunicatul.

"Putem nominaliza ca principali vinovaţi ateroscleroza, hipertensiunea arterială, bolile cardiace - fibrilaţia atrială, infarctul miocardic, bolile valvulare, dislipidemia, diabetul zaharat, fumatul, bolile vaselor mari de sânge - de exemplu disecţia arterială, care reprezintă una dintre principalele cauze de accident vascular cerebral la tineri, cauze rare - genetice, vasculite, vârsta înaintată", a precizat prof.univ.dr. Dafin Mureşanu.

El a mai spus că bolile degenerative ale creierului provoacă deteriorarea progresivă a unora dintre parţile creierului, responsabile pentru controlul cunoaşterii, emoţiilor şi a comportamentului, iar disfuncţia se va amplifica pe parcursul timpului.

Tulburările neurocognitive sunt formele cel mai des întâlnite ale bolilor neurodegenerative. Persoanele cu aceste suferinţe îşi vor pierde treptat abilităţile intelectuale şi cognitive, ajungând în final la demenţă, a adăugat medicul.

Potrivit prof. Mureşanu, există o serie de factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi hipertensiunea arterială, precizând că tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător. De asemenea, printre recomandări sunt: renunţarea la fumat, consumul moderat de alcool, evitarea sedentarismului şi tratarea diabetului zaharat.

"Am putea preveni toate aceste boli şi printr-un sistem de sănătate bine finanţat şi organizat. În primul rând, ar trebui să se pună accent pe medicina de prevenţie, dar acest lucru pare să nu fie luat în serios de către potenţialii pacienţi", a mai spus preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România.

În comunicatul de presă mai este manționat și că specialiştii români vor participa, în perioada 31 octombrie - 3 noiembrie, la Praga, la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

La Congres vor participa personalităţi medicale din Israel, SUA, Italia, Germania, Suedia, Rusia, Cehia, Austria şi România. Principalele teme discutate sunt ultimele descoperiri din domeniul bolilor vasculare cerebrale, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative.

"Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional", susţine prof.dr.Dafin Mureşanu.