La ceremonialul religios din acest an, precum și la evenimentul desfășurat în fața statuii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza au mai participat, pe lângă autoritățile centrale și locale, și prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, dar și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

În discursul său, Părintele Mitropolit Teofan a vorbit despre contextul Unirii din 1859, și a subliniat totodată nevoia de a fi mai aproape de românii din vechile teritorii istorice:

Două zile memorabile pentru națiunea română – 5 și 24 ianuarie 1859. Un început de istorie cu urmări dintre cele mai benefice. Cu binecuvântarea lui Dumnezeu de sus, au fost aici, jos, oameni de seamă, vizionari și cu spirit de jertfă. Au urmat apoi alte zile de excepție: 10 mai 1877, 27 martie sau 1 decembrie 1918. Ce zile! Ce oameni! Ce lucruri sfinte! În realitatea credinței în Dumnezeu, care include veșnicia omului, încercăm astăzi să pătrundem în gândul făuritorilor Unirii și să înțelegem ce așteaptă ei de la noi, într-o zi, precum aceasta. Cu certitudine, din adâncimea eternității, ei grăiesc pentru cei care au urechi de auzit și inimă să simtă. Moldova de Răsărit este primul lor gând. Să nu uităm că sudul Basarabiei făcea parte din Moldova unită cu Țara Românească în 1859. Situația extrem de dificilă a Școlii și Bisericii românilor din Bucovina de Nord și ținutul Herța este, de asemenea, strigătul lor de foc adresat nouă. Milioanele de români plecați din țară și lipsa nașterii de copii, constituie, cu siguranță, durerea făuritorilor Unirii și a tuturor eroilor neamului care ne privesc acum, din realitatea veșniciei. Cinstirea lor și a uimitoarelor lor fapte din 1859 se arată, îndeosebi, în încercarea noastră de a pătrunde în gândul lor de acum. Și a zis Voievodul Cuza în 1861 și zicem și noi astăzi: „Dumnezeul părinților noștri a fost cu Țara, a fost cu noi”. Nădejdea la Dumnezeu, români!

După seria de alocuțiuni care a avut loc pe scena oficială, precum și după depunerea coroanelor de flori și defilarea militară tradițională, sute de ieșenii „au dat mână cu mână” și au format Hora Unirii.

În continuare, în biserica Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, a săvârșit o slujbă de pomenire pentru sufletul Domnitorului Al. I. Cuza, precum și pentru sufletele celor care au contribuit la înfăptuirea unității neamului românesc.

La final, Preasfinția Sa a adresat autorităților prezente câteva gânduri:

În această zi, an de an, împlinim o datorie pentru cei care ne-au pus înainte lucrarea lor și gândul lor ca moștenire a unei dorințe de unire, dorință pe care Dumnezeu a inspirat-o întotdeauna, atunci când Însuși Domnul Hristos a spus în rugăciunea Sa către Tatăl: „Ca să fie una precum suntem şi Noi”. Această dorință a împlinirii de neam într-o unitate ni se face nouă prilej de mulțumire adusă lui Dumnezeu, Care a lucrat prin cei aleși ai Lui, și prilej de pomenire a celor care au contribuit la unire: Alexandru Ioan Cuza și înfăptuitorii ei. Ne împlinim această datorire an de an cu bucurie, că avem ca moștenire o țară, dar și o responsabilitate de care să ne bucurăm, pe care trebuie să o îmbogățim și pe care trebuie să o lăsăm celor care într-un gând cu noi vor fi bucuroși de a fi români și de a întregi această moștenire.

Conform comunicatului transmis de Patriarhia Română, la celebrarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, au fost oficiate slujbe de mulțumire în toate bisericile și au fost pomeniți cei care au contribuit la înfăptuirea acestui deziderat.

Aniversarea Unirii Principatelor şi comemorarea celor care au susținut realizarea acesteia constituie un act solemn care menţine aprinsă candela unităţii şi demnităţii noastre naţionale.

Vă invităm să accesați și:

(Video) S-au împlinit 164 de ani de când Moldova și Țara Românescă au dat „mână cu mână”