Schitul Iezer-Vâlcea
Schitul Iezer-Vâlcea (Hram: „Intrarea în biserică a Maicii Domnului“; Adresa: loc. Băile Olănești, jud. Vâlcea; Acces: Rutier: DN64A Rm. Vâlcea – ramificație la stânga, spre Băile Olănești)
Situat la nord de satul Cheia, pe valea cu același nume, în apropiere de orașul Băile Olănești din județul Vâlcea, Schitul Iezer este una dintre cele mai izolate sihăstrii din nordul Olteniei.
Primii ctitori ai acestui sfânt locaș, pomeniți în pomelnic, sunt Radu cel Mare (1377-1383) și fiul său Mircea cel Bătrân (1386-1418). Cu trecerea timpului, acest schit s-a degradat, dar a fost refăcut, în anul 1559, la 500 m distanță de cel vechi, de voievodul Mircea Ciobanu împreună cu soția sa, doamna Chiajna, fiica voievodului Petru Rareș (1527-1546).
După refacerea schitului Iezer, aici s-a adăpostit o mare obște monahală cu peste trei sute de călugări. O parte dintre aceștia trăiau viața de obște în mănăstire, iar alți călugări se nevoiau în sihăstrie, prin peșteri sau prin chilii, venind doar duminica și în zilele de sărbători să asiste la slujbele săvârșite în biserică.
În pisania din 1720 se menționează că schitul a fost terminat în 1567-1568, după moartea ctitorului și că în 1700 schitul era pustiu și surpat.
Biserica actuală a fost zidită de episcopul Ilarion și schimonahul Antonie, care a donat toate economiile, dar a și muncit personal, pentru ca în 1720 să fie pictată de ieromonahul Nicolae. În anul 1992, schimonahul Antonie, a fost canonizat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române., sub numele de Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru Vâlcii.
El vine în Țara Românească în anul 1648 și se stabilește la Rm. Vâlcea, ocupându-se de comerț. Ajuns la vârsta de 64 de ani, binecuvântatul Antonie s-a hotărât să aleagă calea monahală. După ce renunță la ideea de a merge la Muntele Athos, la îndemnul episcopului Ilarion, se stabilește la schitul Iezer.
Chiliile zidite de Cuviosul Antonie se păstrează și astăzi, în partea de apus a bisericii, având un subsol spațios pentru depozitarea celor necesare întreținerii vieții monahale.
Din anul 1998, sfântul locaș s-a îmbogățit cu o nouă biserică.
Astăzi, Schitul Iezer cuprinde o obște de maici, care se ostenesc să ducă mai departe tradiția monahală existentă aici de mai multe secole.