Informaţii noi, activităţi de formare duhovnicească, jocuri, concursuri, ateliere şi cluburi educative, noi prietenii şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare, dar şi focuri de tabără, multă distracţie şi voie bună, toate aceste lucruri au fost prezente în cadrul proiectului educaţional „Şcoala de vară - Dezvoltare personală prin educaţie non-formală“, eveniment desfăşurat cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în perioada 15-20 iulie 2012, la Castelul Sturdza din Miclăuşeni, şi adresat elevilor din cele cinci seminarii de băieţi ale Arhiepiscopiei Iaşilor.

Gazda primitoare a acestui eveniment a fost Centrul Social-Cultural „Sfântul Ilie“, instituţie înfiinţată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru administrarea castelului şi a parcului de la Miclăuşeni. În cadrul şcolii de vară, elevii au participat la mai multe traininguri având ca teme: management şi scriere de proiecte, dezvoltarea personală şi autocunoaştere, formarea şi managementul echipei, comunicarea interpersonală şi în public, comunicarea media bisericească şi voluntariat. Finalitatea atelierelor şi a sesiunilor prezente în cadrul proiectului a vizat crearea unor cluburi în cadrul seminariilor teologice din cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor care să completeze cunoştinţele teoretice dobândite de elevii seminarişti în timpul anilor de studiu.

Coordonaţi de o echipă condusă de arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului Învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi formată din trainerii Cezar Cîrlan, Valentin Iulian Ţoc, Cezar Dascălu şi Lucian Cîrlan, 19 elevi de la seminariilor teologice din Iaşi, Târgu Neamţ, Piatra Neamţ, Dorohoi şi Botoşani au participat la mai multe sesiuni de dezvoltare personală şi profesională, prin folosirea metodelor de educaţie non-formală.

În cadrul şcolii de vară, elevii seminarişti au avut mai multe întâlniri cu arhim. Hrisostom Rădăşanu care a ţinut un training despre autocunoaştere, dar şi cu diac. Nicolae Hulpoi, director Doxologia Media, care a ţinut un training despre mass-media religioase şi despre protejarea datelor în spaţiul online.

„Cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, am organizat această şcoală de vară pentru elevii seminarişti din Arhiepiscopia Iaşilor, convinşi fiind că adevăratul spirit de formare şi de conectare cu valorile eterne ale Ortodoxiei pleacă de jos în sus şi aproape niciodată viceversa, pentru că, în general, întâlnirile dintre tinerii adunaţi în număr mare au un caracter cel mult celebrativ, şi nu formativ. Or, tocmai acest lucru s-a încercat în această şcoală de vară, anume recuperarea caracterului formator cu Ortodoxia şi cu împlinirea cunoaşterii adevăratelor valori. Omul are nevoie de un timp în care să sesizeze aceste adevăruri şi valori, să le experimenteze, să le guste şi apoi, cu ajutorul lui Dumnezeu, să le şi trăiască. În acelaşi timp, am intenţionat ca prin acest proiect educaţional să formulăm şi o anumită nevoie din partea elevilor seminarişti, care au aşteptări legate de actul didactic şi formator care se desfăşoară în cadrul seminariilor teologice, şi împreună să găsim soluţii“, a declarat arhim. Hrisostom Rădăşanu. În urma participării la atelierele de lucru pe echipe, elevii seminarişti au dezvoltat mai multe proiecte pe care vor încerca să le implementeze în unităţile de învăţământ din care provin. „Atitudinea elevilor participanţi la proiect a depăşit aşteptările noastre, ale organizatorilor, întrucât seminariştii s-au arătat foarte deschişi spre tot ceea ce înseamnă informaţii noi şi au dovedit că sunt capabili să gestioneze un discurs, atât în spaţiul bisericesc, cât şi în cel laic. De asemenea, cluburile de literatură, film şi jurnalism, propuse şi structurate în cadrul acestei şcoli şi care vor fi implementate în seminarii, reprezintă o oportunitate de dezvoltare personală şi profesională pentru toţi elevii seminarişti din Arhiepiscopia Iaşilor“, a precizat Cezar Dascălu, preşedinte al Asociaţiei Proivenis şi trainer în cadul proiectului.

Elevii participanţi la acţiunile şcolii de vară organizate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei s-au arătat încântaţi de proiectul educaţional desfăşurat, fiind totodată conştienţi de responsabilitatea ce le revine în urma aptitudinilor dobândite. „În aceste cinci zile am trăit o experienţă de neuitat. Am învăţat extrem de multe lucruri utile atât pe plan teologic, cât şi pe plan psihologic, lucruri pe care le voi împărtăşi colegilor mei din seminar când voi începe primul semestru al anului viitor. Vreau să particip în continuare la următoarele întruniri ale acestui proiect implementat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei“, a spus Iustin Mărgineanu, elev al Seminarului Teologic din Iaşi.

„Consider că şcoala de vară a fost un lucru foarte util, întrucât am avut şansa de a cunoaşte şi a socializa cu elevi de la alte seminarii, dar şi de a afla lucruri neabordate în programele şcolare“, a spus şi Cătălin Rotaru, elev în clasa a XI-a la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamţ.

Şcoala de vară a elevilor seminarişti din Arhiepiscopia Iaşilor s-a încheiat vineri, 20 iulie, cu participarea la hramul Centrului Social-Cultural „Sfântul Ilie“ al Mănăstirii Miclăuşeni şi cu acordarea de diplome de către arhim. Hrisostom Rădăşanu tuturor participanţilor.

Cadrul natural, încărcătura istorică şi spirituală - punctele forte ale ansamblului de la Miclăuşeni

Castelul de la Miclăuşeni a fost ridicat între anii 1880-1904 de către George Sturdza, pe locul unui conac construit cu o sută de ani înainte. De-a lungul vremii, castelul a adăpostit o bibliotecă cu aproximativ 60.000 cărţi, dar şi colecţii de bijuterii, arme, costume medievale, busturi de marmură şi tablouri vechi. Castelul a fost donat de către ultimul descendent al familiei domneşti Sturdza Eparhiei Romanului, împreună cu parcul şi biserica, astăzi mănăstire de maici. Castelul, Mănăstirea Miclăuşeni şi parcul dendrologic - care se întinde pe 30 de hectare, fiind cel mai mare parc de acest fel din judeţul Iaşi - sunt reunite în Centrul Social-Cultural „Sfântul Ilie“, administrat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Turiştii care vor să se bucure de frumuseţea acestor locuri, de parcul dendrologic care conţine arbori seculari, de însemnătate ştiinţifică prin raritate şi frumuseţe, precum stejari de aproximativ 400 de ani, plopi de 250 de ani, frasini ce au atins 300 de ani, ginkgo biloba de peste un secol, castani şi tei de peste 150 de ani, o floră spontană deosebit de bogată şi chiar plante rare cum ar fi stânjenelul pitic şi nufărul galben, se pot caza la palatul de la Miclăuşeni în condiţii foarte avantajoase.

„Primul avantaj al organizării de activităţi cu tinerii şi cu copiii la Centrul Social-Cultural «Sfântul Ilie» al Mănăstirii Miclăuşeni îl reprezintă cadrul natural în care se află acesta, care, deşi este apropiat de principalele oraşe ale Moldovei, creează o rupere de ceea ce se întâmplă dincolo de porţile complexului, iar copiii se simt deconectaţi şi liberi de mediul lor obişnuit, găsind condiţii excelente pentru activităţi specifice taberelor. De asemenea, încărcătura istorică şi spirituală a acestui loc, prin Castelul neogotic Sturdza, prin Mănăstirea Miclăuşeni, prin obştea şi atelierele mănăstirii, oferă un alt punct forte al centrului, ca şi preocuparea noastră permanentă de a oferi celor ce ne calcă pragul o alimentaţie sănătoasă, specific românească cu alimente naturale, făcute în casă“, a declarat monahia Parascheva Călmăţuianu, coordonator al Centrului Social-Cultural „Sfântul Ilie“ de la Miclăuşeni.

Hram la Mănăstirea Miclăuşeni

Vineri, 20 iulie, în ziua prăznuirii Sfântului Prooroc Ilie, obştea Mănăstirii Miclăuşeni a serbat hramul Centrului Social-Cultural „Sfântul Ilie“, instituţie înfiinţată de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei pentru administrarea castelului şi a parcului de la Miclăuşeni. Sfânta Liturghie a fost oficiată în Biserica „Buna Vestire“ a Mănăstirii Miclăuşeni, printre preoţii slujitori numărându-se arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilier al Sectorului Învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor şi delegatul la eveniment al Înalt Preasfinţitului Teofan, şi pr. Iustinian Răduc, consilier al Sectorului de conferinţe şi protocol în cadrul Arhiepiscopiei Iaşilor. Răspunsurile la strană au fost date de elevii seminarişti participanţi la şcoala de vară.

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor în cadrul Sfintei Liturghii, arhim. Hrisostom Rădăşanu a explicat pericopa evanghelică a zilei, evidenţiind importanţa faptelor în viaţa credinciosului: „Evanghelia pusă înaintea ochilor inimilor noastre în ziua de prăznuire a Sfântului Prooroc Ilie ne vorbeşte despre o problemă cu care însuşi Sfântul Prooroc s-a întâlnit în decursul vieţii sale, anume credibilitatea în ceea ce facem, atât înaintea lui Dumnezeu, cât şi înaintea oamenilor. De multe ori, ceea ce facem nu ne priveşte numai pe noi, ci are efecte şi asupra aproapelui nostru. De aceea, noi, creştinii, care suntem ucenicii lui Hristos şi următorii Domnului, atunci când facem fapte de ocară şi de ruşine înaintea oamenilor, Îl facem de ruşine pe Dumnezeu înaintea acestora. Dorinţa noastră de a obţine credibilitate, de a fi drepţi, de a fi corecţi, de a fi autentici, de a fi adevăraţi în lumea aceasta şi de a trăi o viaţă binecuvântată şi plină de sens îşi găseşte răspuns doar în apropierea de Cel care este cu adevărat Viaţă, Adevăr şi Mântuitor.“

În continuare, părintele arhimandrit a arătat că trimiterea de către Dumnezeu a Sfântului Prooroc Ilie la o văduvă cananeeancă, străină şi de neam, şi de credinţa poporului Israel, nu este întâmplătoare, ci reprezintă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte credinţa superficială. „Faptul că noi ne numim creştini, faptul că ne numim popor al lui Dumnezeu, faptul că suntem ai lui Hristos, după spusele Sfântului Apostol Pavel, iar prin Hristos ai lui Dumnezeu, nu înseamnă altceva decât că avem foarte multe responsabilităţi şi foarte puţine drepturi. A fi ai lui Dumnezeu înseamnă mai mult decât a nu fi fii ai lui Dumnezeu, dar mai multul acesta trebuie să se regăsească în credinţa pe care o punem la picioarele lui Dumnezeu şi în dragostea care arde în sufletele noastre. Cele mai aspre cuvinte ale Domnului n-au fost spuse împotriva desfrânaţilor, a vameşilor, a păcătoşilor, ci împotriva făţarnicilor şi a fariseilor, a căror ipocrizie venea din etichetarea proprie ce-i desemna ca oameni aleşi şi drepţi. Şi de nenumărate ori şi noi suntem asemeni acestora, fiind preocupaţi de latura exterioară, şi nu de ceea ce este cu adevărat în sufletele noastre. Însă, Domnul tocmai pentru aceasta a venit şi a rămas în mijlocul nostru, pentru a ne curăţa rănile cele mai ascunse şi a ne aşeza pentru totdeauna pe calea luminii“, a spus arhim. Hrisostom. În încheiere, părintele a adresat mulţumiri stavroforei Mihaela Stroescu, stareţa Mănăstirii Miclăuşeni, şi monahiei Parascheva Călmăţuianu, coordonator al Centrului Social-Cultural „Sfântul Ilie“, pentru găzduirea ireproşabilă a şcolii de vară a elevilor seminarişti.