Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, în primele pagini ale volumului „Viaţa Părintelui Cleopa” (disponibil aici pentru comandă), a realizat o scurtă schiță biografică a duhovnicului nemțean, pe care Părintele Patriarh Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu pentru poporul român”.

Cu siguranță, Dumnezeu a lucrat în viaţa Părintelui Cleopa și de aceea nici astăzi, când se împlinesc 108 ani de la trecerea sa la cele veșnice, „nu putem uita nevoința sa, dragostea pentru Hristos și pentru cei săraci, bucuria cu care îi întâmpina pe oricare dintre fiii săi duhovnicești care veneau la el pentru mângâiere și cuvânt de folos”, așa cum mărturisea și părintele Ioanichie Bălan în prefața cărții.

Părintele Cleopa Ilie s-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat şcoala primară de şapte ani în satul natal. Trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească împreună cu fraţii săi la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obştea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile, au fost primiţi în obştea Sihăstriei, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie.

De aceea, Părintele Cleopa avea mare evlavie la Sfântul Ierarh Nicolae, patronul bisericii din satul natal, şi la Sfântul Ierarh Spiridon. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alţi fraţi. Apoi, este luat în armată în oraşul Botoşani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 şi este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de „Cleopa”. După aceasta, face ascultare în continuare la oile schitului până în vara anului 1942, împreună cu părinţii Galaction Ilie şi Antonie Olaru.

În luna iunie a anului 1942 este adus la schit şi numit locţiitor de egumen, întrucât stareţul Ioanichie Moroi era greu bolnav. În anul 1944, la 27 decembrie, monahul Cleopa este hirotonit ierodiacon, iar la 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. După această dată este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria. În anul 1947, Schitul Sihăstria, numărând peste 60 de vieţuitori, a fost ridicat la rang de mănăstire, iar Protosinghelul Cleopa Ilie este făcut arhimandrit, cu aprobarea Patriarhului Nicodim.

În anul 1948, fiind urmărit de organele politice de atunci, se retrage pentru şase luni in pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria. În anul 1949, la 30 august, Arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareţ al Mănăstirii Slatina — Suceava şi se transferă acolo cu 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, în urma deciziei Patriarhului Justinian.

În locul său este numit stareţ Protosinghelul Ioil Gheorghiu. La Mănăstirea Slatina, părintele Cleopa întemeiază o obşte care a ajuns la peste 80 de vieţuitori. Între anii 1952-1954, fiind urmărit de securitate, se retrage în Munţii Stânişoara, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc.

După mai bine de doi ani de viaţă pustnicească, amândoi au fost readuşi în Mănăstirea Slatina, la porunca Patriarlaului Justinian. În anul 1956, Pătintele Cleopa revine la metanie în Mănăstirea Sihăstria, iar în primăvara anului 1959 se retrage pentru a treia oară în Munţii Neamţ, unde se nevoieşte mai bine de cinci ani de zile. În toamna anului 1964 revine în Mănăstirea Sihăstria, ca duhovnic al întregii obști și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani, până la 2 decembrie 1998, când își dă duhul în brațele lui Hristos.

În ședința din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie. Părintele Cleopa Ilie este unul dintre cei propuşi pentru canonizare, a anunţat PS Varlaam Ploieşteanul de Ziua Deținuților Politici Anticomuniști.

Stareţul Mănăstirii Sihăstria, arhim. Arsenie Popa, a afirmat că eventuala canonizare a părintelui Cleopa „va servi la o mai bună cunoaștere a vieții și învățăturii sale, ce vor oferi monahilor, preoților, credincioșilor un model demn de urmat la măsura fiecăruia, conform basilica.ro: „Va demonstra încă o dată că Biserica este Vie, chiar dacă învățătura Sa – așa cum s-a dovedit de multe ori în istoria Ei bimilenară – este în contradicție cu unele mentalități, fie ele promovate de cei puternici ai lumii, dar care se dovedesc efemere în final”.

Ne rugăm ca Hristos, Mântuitorul lumii, să-l odihnească în ceata sfinţilor, unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţa cea fără de sfârşit.

Veşnică pomenire!