Ceea ce poți face întotdeauna este să-I aduci jertfă lui Dumnezeu voia ta; și nimic mai mult decât aceasta să nu dorești. Astfel, fiind totdeauna liber și nefiind legat de nimic din nici o parte, te vei bucura întotdeauna și vei fi în pace înăuntru. În această libertate a duhului constă acel mare bine despre care auzi în scrierile sfinților. Aceasta nu este nimic altceva decât o ședere întărită a omului dinăuntru în el însuși, fără a avea dorința să iasă pentru a căuta ceva în afara sa. Și în toată vremea în care te vei menține într-o asemenea libertate, te vei împărtăși de acea bucurie dumnezeiască și negrăită, care este nedespărțită de Împărăția lui Dumnezeu, cea sălășluită întru noi, precum a zis Domnul: Căci iată, împărăția lui Dumnezeu înăuntru vostru este. (Lc. 17, 21)

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Războiul nevăzut, Editura Mănăstirea Sihăstria, p. 274)