Biserica noastră l-a serbat luni, 2 iulie 2018, pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Dacă la Mănăstirea Putna, prima ctitorie a sfântului s-au organizat ample manifestări religioase, militare şi culturale, la Mănăstirea Dobrovăţ, ultima ctitorie a voievodului, ridicată între anii 1503-1504, au fost înălţate de asemenea, rugăciuni. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, stareţul Mănăstirii Hadâmbu din judeţul Iaşi, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup de elevi ai Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Vasile cel Mare” din Iaşi. „Deşi pe 2 iulie nu este hramul Mănăstirii Dobrovăţ, s-a îndătinat tradiţia de a-l cinsti aşa cum se cuvine pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, ctitorul bisericii noastre. Ne-am bucurat că arhimandritul Nicodim Gheorghiţă de la Mănăstirea Hadâmbu a răspuns invitaţiei de a sluji în această zi sfântă alături de soborul de preoţi. Părintele Nicodim a ţinut de altfel şi un cuvânt de folos duhovnicesc deosebit, în care a făcut referire la viaţa Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, mai ales că Preacuvioşia Sa a vieţuit pentru o vreme în Mănăstirea Putna. Pentru noi, creştinii ortodocşi din România, Sfântul Ştefan cel Mare este precum Prorocul David, fiind un model de om politic şi un luptător dârz şi un apărător al credinţei ortodoxe. Dăm slavă lui Dumnezeu că Slăvitul Voievod şi-a adunat urmaşii în ultima sa ctitorie pentru a se ruga împreună şi pentru a-i mulţumi pentru binefacerile revărsate. Cei peste 100 de credincioşi au fost invitaţi apoi la agapa frăţească”, a relatat protosinghelul Chesarie Codreanu, stareţul Mănăstirii Dobrovăţ. Mănăstirea Dobrovăţ se află la 25 de kilometri de oraşul Iaşi. Se poate ajunge pe Drumul Judeţean 24 Iaşi - Vaslui. După ce se trece de localitatea Păun spre Vaslui, se face dreapta spre DJ247, care duce spre aşezarea monahală din Dobrovăţ.