Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Episcop-vicar Damaschin Dorneanul au oficiat duminică, 30 iulie 2017, slujba de sfinţire a bisericii Schitului Salaş din comuna Ulma, precum şi slujba de sfinţire a Capelei cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din apropierea Schitului Salaş.

Slujirea arhierească de târnosire, alături de frumuseţea şi liniştea locurilor protejate de păduri seculare, unde este aşezat aşezământul monahal, au făcut ca sute de pelerini să-i calce pragul şi să se închine în altarele proaspăt târnosite.

Cuvântul de învăţătură şi binecuvântare a fost rostit la finalul Sfintei Liturghii de IPS Părinte Pimen, iar părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a rostit cuvântul de mulţumire.

La final, conform tradiţiei, credincioşii au fost binecuvântaţi de cei doi ierarhi.

Istoria Schitului Salaş începe înainte de anul 1989, odată cu dorinţa ctitorului Dumitru Cureş de a construi un lăcaş închinat lui Dumnezeu pe terenul moştenit de la părinţii săi, aflat în cătunul Salaş din satul Măgura, comuna Ulma, judeţul Suceava. Autorităţile comuniste au aprobat cu greu construirea unei mici capele, punând condiţia ca în micul loc de închinare „să nu încapă mai mult de şase persoane“, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, gândul bun s-a împlinit.

În cadrul slujbei arhiereşti, preotul Claudiu Miroş a fost hirotesit iconom stavrofor.

După 1990, Dumitru Cureş a construit o biserică de lemn şi câteva dependinţe. Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen a hotărât ca acestea să fie organizate ca Schitul Salaş, pus sub ocrotirea Sfântului Proroc Ilie şi care să aparţină duhovniceşte şi administrativ de Mănăstirea Putna, păstrând în acelaşi timp rânduiala slujbelor după calendarul pe stil vechi, folosit în zonă. În 2001, părinţii mănăstirii au început construirea unei clopotniţe şi a unei biserici de lemn mai potrivite pentru slujbe. În 2009, au fost începute lucrări ample de refacere şi de extindere a schitului. Bisericuţa existentă a fost înlocuită cu o biserică mai mare, tot de lemn, care din 2011 este împodobită cu ornamente sculptate în lemn şi cu icoane pictate la mănăstire şi în care sfintele slujbe sunt săvârşite regulat de către preoţii de la Mănăstirea Putna.