Primul invitat, d-l Simon Gheorghe, membru al Uniunii scriitorilor din România şi profesor de limba franceză, a susținut referatul  ,,Primele tiparniţe și tipărituri” arătând că biserica și slujitorii ei au fost locul și energia creatoare și luminătoare a poporului român. Maica Tatiana Scorțanu de la Mănăstirea Văratec, fost profesor de Limba și literatura Română și inspector școlar, a vorbit despre primul poet al acestui spațiu - Dosoftei, născut în Suceava în anul 1624, călugărit la Secu, și dus în pribegie odată cu moaștele Sfântului Ioan de la Suceava la Lvov - Polonia. Dosoftei ne-a lăsat  monumentale opere, printre care „Psaltirea în versuri”, „Viața şi petrecerea Sfinților”. A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul poet național, primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post patristică care a contribuit la formarea limbii literare românești.

Fiind Anul omagial al Sfântului  Antim Ivireanu, Tănase Valer,  fost ofițer în armata română şi poet, stabilit în Filioara, a făcut o pledoarie a Sfântului omagiat, care fost mitropolit al Țării Românești de origine georgiană și care, prin munca sa creativă, a înființat prima bibliotecă publică din București, în secolul XVIII. Sfântul Antim Ivireanul este considerat - alături de Diaconul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievală românească.. Una dintre operele sale este „Didahiile” ce reprezintă o colecție de predici folosite la marile sărbători de peste an.

Școala ,,Mihai Eminescu’’ din Filioara a fost reprezentată de domnul director Ioniță Neculae, de prof. Luchian Dumitru,  prof. Ichim Radu, prof. Bălțătescu Cătălin, prof. Dogaru Vasilică și înv. Ioniță Elena. Prof. Dogaru Vasilică a susținut referatul ,,Zorii literaturii romane”, amintind  de una dintre cele mai de seamă lucrări din istoria culturii romanești, „Cazania” - izvor şi luminător de credință și culturā românească dăruit de Mitropolitul Varlam neamului românesc. Prof. Bălțătescu a remarcat viața Schimonahului Gherasim Cârjă, cel care este numit de localnici ,,Sfântul satului Filioara” și care a trăit în perioada 1877-1957. Viața sa este descrisă de Părintele Ioanichie Bălan în Patericul Românesc. Eclesiarh al Mănăstirii Neamț, socotindu-se nevrednic de treapta preoţiei, a fost mare donator de candele, obiecte și câteva părticele de sfinte moaște pentru biserica din Filioara. Invitații au vorbit și depre viața Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, ocrotitorul paraclisului de la Filioara.

La final, părintele paroh Irina Dumitru a subliniat: „A fi ortodox este identic cu a fi român. Aşa şi-au păstrat înaintaşii noştri identitatea lor naţională, sub aura aceasta ortodoxă. În localitățile tării unde s-au păstrat biserici şi au fost preoţi neîntrerupt în decursul timpului, acolo s-a păstrat  credinţa şi limba nostră românescă, însă acolo unde din cauza vitregiilor vremurilor preoţii au fost alungaţi, nu mai este astăzi identitate național, limbă românească și credință”. (Andrei Irina)