Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni

Social

Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni

    • Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni
      Muzeul pălăriilor de paie din România

      Muzeul pălăriilor de paie din România

    • Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni
      Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni

      Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni

    • Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni
      Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni

      Muzeul pălăriilor de paie din România, în localitatea Crişeni

Aflat în localitatea harghiteană Crişeni, singurul muzeu al pălăriilor de paie din România este vizitat anual de sute de turişti atraşi de ineditul obiectiv, care a fost înfiinţat în urmă cu doar câţiva ani de către Szőcs Lajos, a cărui familie se ocupă de patru generaţii de confecţionarea pălăriilor de paie şi care s-a decis să le arate celor interesaţi, în special turişti, tainele acestui meşteşug.

Muzeul a fost înfiinţat într-o casă ţărănească tradiţională renovată. În prima încăpere pot fi văzute toate modelele de pălării de paie din ţară (aproximativ 150 de modele), în încăperea din mijloc sunt amplasate diferite obiecte de uz casnic şi decorativ, ear în ultima încăpere este prezentată tehnica de fabricare al pălăriilor de la seceratul paielor până la pălăria gata făcută. Tot aici poate fi văzută şi chiar încercată cea mai mare pălărie purtabilă din ţară, cu diametrul de doi metrii şi greutatea de 2,65kg. La fabricarea ei s-au folosit 500m de împletitură de paie şi 1,5km de aţă.

La muzeul din Crişeni poate fi văzută şi chiar probată cea mai mare pălărie din lume, cu diametrul de doi metri şi cu greutatea de peste două kilograme şi jumătate. La confecţionarea acesteia s-au folosit 500 metri de împletitură de paie şi un kilometru şi jumătate de aţă. Toţi cei care trec pragul muzeului se fotografiază cu cea mai mare pălărie purtabilă din lume şi mulţi se distrează, afirmând că le "este pălăria prea mare".

În curtea Muzeului, vizitatorul poate admira o extraordinară colecţie. Mai mult de 600 de pietre sculptate de natură, adică de apă sau de vânt, având forme deosebite, ca de exemplu: raţă, porumbel, şapcă etc.. Peste 600 de astfel de exemplare se află expuse la Crişeni şi au forme dintre cele mai variate, de la raţă şi porumbel, până la chipuri umane sau pălării sau şepci. Tot în curte se află peste 400 de indicatoare care arată locurile de unde au venit oaspeţii pentru a admira cea mai mare pălărie din lume. Cel mai îndepărtat loc din lume de unde au venit vizitatori este Shanghai (China), situat la 20.000 de kilometri distanţă faţă de sătucul harghitean.

Printre cei care au vizitat Muzeul Pălăriilor de Paie din Crişeni se numără şi preşedintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul obiectivului de mai multe ori şi, de fiecare dată, a primit în dar o pălărie de paie. La vizita din acest an, preşedintele Ungariei a apreciat faptul că numărul turiştilor a crescut "datorită populaţiei din Crişeni care a dovedit că un sat mic poate să devină, cu eforturi mari, renumit la nivel naţional şi european".

Anual, la Muzeul Pălăriilor de Paie din Crişeni se organizează tabere de împletit paie şi confecţionare de pălării în care participanţii sunt introduşi în acest meșteșug aproape uitat de lume, iar în luna iulie are loc şi un festival al pălăriilor de paie. De asemenea, fondatorul muzeului este invitat la diverse târguri şi expoziţii din întreaga ţară unde la arată vizitatorilor cum se confecţionează diferite obiecte de paie.

Arta confecţionării pălăriilor de paie şi a obiectelor decorative din paie are o tradiţie de aproximativ 150 ani la Crişeni. În 1879, aproximativ o sută de persoane din sat se ocupau cu împletirea paielor, iar astăzi aproape că nu există cineva în sat care să nu cunoască acest meşteşug. Crişenii şi-au realizat chiar şi un site pe internet în care spun că ei consideră că satul lor se află fix în mijlocul lumii, cu toate că unii cred că se află la capătul ei.