Un studiu realizat în cadrul proiectului naţional ALTFEM - o campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate, prezentat la mijlocul acestei săptămâni, evidenţiază că doar o treime din femeile invocate în peisajul mass-media din România sunt prezentate în calitate de profesionişti sau experţi, în restul cazurilor fiind prezentate ca actori sociali care îşi dobândesc statutul datorită asocierii cu un bărbat puternic sau datorită calităţilor fizice şi sexuale.

Totodată, potrivit aceluiaşi studiu, lumea bărbaţilor şi cea a femeilor rămân divizate din perspectiva profesiilor considerate adecvate pentru unii sau pentru alţii. Muncile considerate potrivite pentru femei presupun îngrijire şi organizare a căminului şi abilităţi de a educa şi de a creşte copii. Muncile considerate potrivite pentru bărbaţi sunt relaţionate cu puterea de a lua decizii, abilităţi tehnice şi forţă fizică.

De asemenea, bărbaţii sunt consideraţi a fi mai buni în poziţii de manager, plecându-se de la premisa că iau decizii rapide, îşi asumă riscuri şi sunt mai puţin influenţabili şi mai raţionali, în timp ce femeile în poziţii de conducere sunt aspru judecate atunci când sunt asociate cu eşecul sau incompetenţa. Inclusiv în viaţa personală, abilităţile par a fi considerate foarte diferite şi supuse stereotipurilor: femeile fac cea mai mare parte a treburilor casnice, iar bărbaţii nu consideră că este de datoria lor să ajute.

Recunoaşterea succesului, un proces mult mai complicat în cazul femeii

În perioada analizată de autorii studiului, au fost identificate aproape 300 de cazuri, în care invitaţii sau gazdele emisiunilor TV au emis judecăţi despre femei sau bărbaţi la baza cărora se află un stereotip, cele mai dese fiind legate de statutul de gospodină al femeii şi subordonarea ei faţă de bărbat.

Irina Sorescu, preşedinte executiv al Fundaţiei Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), consideră că repetarea acestor stereotipuri în peisajul mass-media influenţează persoanele şi le creează modele, care, în momentul în care nu pot fi copiate, conduc la frustrări. „Ceea ce vedem în mass-media este ceea ce ne dorim să facem ca să fim aplaudaţi şi portretizaţi“, a atras atenţia Irina Sorescu.

Aproape jumătate dintre români nu ştiu dacă există în România legi care să protejeze femeile sau bărbaţii împotriva discriminării şi să le ofere şanse egale pe piaţa muncii - relevă un studiu INSOMAR.

Lipsa de informare şi, mai ales, necunoaşterea instrumentelor care ne pot proteja în situaţii de discriminare au determinat lansarea proiectului FEMINA, ce îşi propune să-şi concentreze atenţia asupra jurnaliştilor, unul dintre principalii actori ai prezenţei stereotipurilor discriminatorii în peisajul mass-media.

Astfel, prin intermediul acestui proiect, o nouă serie de jurnalişti, a cincea până acum, a intrat în Programul Naţional de Formare pentru Jurnalişti în Domeniul Egalităţii de Şanse şi Gen. Cursurile susţinute de Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România, în calitate de partener, se desfăşoară în aceste zile la Iaşi, în perioada 8-11 septembrie, şi vor avea două componente: una practică, în redacţii, pe parcursul căreia jurnaliştii intraţi în programul de formare concep, individual sau în echipă, un material de presă referitor la problema discriminării, şi alta teoretică, de analiză a mecanismelor care stau la baza acestui fenomen, cât şi a metodelor de protecţie oferite de legislaţia în domeniul discriminării. „Legea le garantează drepturi egale cetăţenilor români, indiferent de gen, iar principiul «la muncă egală, salariu egal» este consacrat juridic. Şi totuşi, societatea românească este invadată de stereotipuri discriminatorii: femeia este obiect sexual, fiinţă frivolă, preocupată doar de aspectul fizic; sau excesiv de sensibilă, de slabă, de lipsită de voinţă şi de autoritate. Aceeaşi lege se dovedeşte incapabilă că asigure un drept elementar, pe care tot ea îl garantează. Spre exemplu, în România, multe femei care au ales să facă un copil spun că şi-au pierdut locul de muncă în urma acestei decizii“, spune coordonatoarea proiectului FEMINA, psih. Paula Cătălina Curuliuc.

Formare gratuită pentru 366 de jurnalişti

Proiectul FEMINA - Formare pentru jurnalişti, Emisiuni TV, Monitorizare, Informare Naţională şi Advocacy pentru afirmarea egalităţii de şanse şi de gen, coordonat de SC Blockbuster Media SRL, în calitate de solicitant, împreună cu Asociaţia pentru Promovarea Femeii din România (APFR) şi Institutul Naţional pentru Studii de Opinie şi Marketing (INSOMAR), în calitate de parteneri, îşi propune să ofere jurnaliştilor români instrumentele necesare să sancţioneze derapajele de comportament cărora le cad victimă femeile. Astfel, nu mai puţin de 336 de jurnalişti vor beneficia gratuit de cursurile de formare profesională, datorită cofinanţării oferite de Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - „Investeşte în oameni!“.

Dintre absolvenţii cursurilor, 24 de jurnaliste vor deveni mentori şi îndrumători pentru promovarea drepturilor femeii la locul de muncă şi egalităţii de gen. Trebuie să mai precizăm faptul că aceste cursuri sunt acreditate de CNFPA - Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi garantează, printre altele, obţinerea unui certificat de formator şi obţinerea unui certificat acreditat care să ateste competenţele în domeniul formării adulţilor.

„Programul de formare se adresează tuturor jurnaliştilor, din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României, care fac parte din structuri mediatice (ziare, radiouri, televiziuni), indiferent de experienţa acumulată în presă, şi se desfăşoară până în luna septembrie 2012, în mai multe oraşe din România, printre care Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Bistriţa, Buzău, Cluj, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Oradea, Braşov sau Sibiu. Pentru mai multe detalii legate de proiectul FEMINA şi de programele de formare oferite puteţi consulta site-ul www. feminaromania.ro.