Studenți în dialog la ASCOR Iași
În seara de marți, 6 noiembrie 2018, a avut loc, în cadrul „Dialogurilor Studențeşti”, prima ediție a unei noi activități intitulată „Cuvântul tânărului”. Aceasta își propune să invite în fiecare lună un student care participă în mod regulat la dialoguri şi care ar dori să dezvolte o temă din domeniul lui de competență profesională sau dintr-un domeniu de interes.
În această lună, am fost invitată să vorbesc despre importanța unui mod de viață organizat, din perspectiva unei studente în anul al III-lea la Facultatea de Medicină Generală din Iași. Această temă a fost cu adevărat o provocare şi un motiv de depăşire personală. Am încercat să mă documentez şi să expun cât mai detaliat efectele biologice, psihologice şi duhovniceşti ale urmării unui program organizat de viață. Am încercat să explic cum organismul nostru are, într-un mod instinctiv, tendința să se autoregleze şi să caute „o ordine“ interioară, ordine care prin comportamentul nostru putem fie să o încurajăm, fie să o dezechilibrăm, fie chiar să o distrugem, ajungând astfel la boli grave.
Cum ar putea ceva ce este valabil pentru trup să nu fie valabil pentru suflet? M-am întrebat, așadar, care ar fi efectul programului din punct de vedere duhovnicesc. Neavând studii de teologie, am cerut ajutorul unui părinte de la Facultatea de Teologie, care mi-a explicat că a avea o zi organizată, o structură a zilei îți permite să intri într-o rânduială. Marele avantaj al acestei rânduieli este că activitatea ta va dobândi sens. Concentrând puterile noastre sufleteşti şi trupeşti pe un lucru, ne vom defini şi ne vom armoniza relația noastră cu noi înșine, cu ceilalți și cu Dumnezeu. Într-adevăr, în momentul în care nu avem un sens anume în viață în general sau chiar în ziua respectivă, căutăm sensul acesta în orice lucru mărunt, risipindu-ne şi împrăştiindu-ne. Această împrăştiere ne duce la o stare haotică interioară care va afecta relațiile noastre cu ceilalți și viața noastră spirituală.
La sfârşit, ne-am pus împreună câteva întrebări, cum ar fi: „Ce ar putea să ne împiedice în respectarea programului?” sau „Cine ar putea să ne ajute la construirea programului?”. Am încercat să plecăm cu toții măcar cu o idee folositoare din întâlnirea aceasta, ca o sămânță bună pusă în pământul sufletului nostru care, îngrijită, sperăm să dea rod bun în viețile noastre.
Data viitoare, la „Cuvântul tânărului” de pe 16 decembrie, o vom avea ca invitat pe Ana Lăcrămioara, doctorandă în chimie, care ne va vorbi despre relația dintre ştiință şi religie. Până atunci, să ne bucurăm şi să învățăm împreună din fiecare nou dialog, precedat de citirea Acatistului Sfintei Parascheva, ocrotitoarea noastră.
(Maria Rucăreanu – voluntar ASCOR Iași, studentă la Facultatea de Medicină)
