Aceasta a fost săvârşită de către părintele Petru Fercal, protopop de Botoşani, împreună cu părintele Liviu Rotaru, șeful Cercului pastoral „Naşterea Maicii Domnului” - Suliţa, şi cu părintele paroh Mihail Istrate. Răspunsurile la strană au fost oferite de Corul misionar „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani. Pe lângă enoriaşii parohiei gazdă, la acest moment de rugăciune a mai participat un grup de credincioşi ai Parohiei „Sfântul Ioan Botezătorul” din Botoșani. „Ne-am deplasat în Parohia Stănești, unde dealurile acoperite de întinsele păduri și de liniștea locurilor amintesc de marii duhovnici care s-au nevoit pe aici - părintele Cleopa Ilie şi părintele Paisie Olaru, adevărați stâlpi ai Ortodoxiei românești. La cinci kilometri de sat se află Mănăstirea Cozancea, veche așezare monahală, adevărată lavră pentru județul Botoșani. Alături de pelerinii din Botoșani, s-a adăugat grupul misionar din Parohia Cerchejeni, îndrumat de părintele Liviu Rotaru”, a relatat părintele protopop Petru Fercal, care a ținut la final un cuvânt de învățătură. S-a evidențiat faptul că datoria tuturor este să ne silim şi să facem totul ca să fim vrednici să stăm în faţa Fiului lui Dumnezeu. De asemenea, părintele protopop și-a exprimat bucuria pentru că la slujbă a participat primarul comunei Lunca, Marcel Marcu. Părintele paroh Istrate Mihail și-a arătat recunoştinţa pentru organizarea acestui frumos eveniment. Toți cei prezenți au participat la slujba Parastasului pentru eroii neamului, pentru ctitori și pentru toți cei dragi adormiți întru Domnul. A urmat un program de cântări patriotice și duhovnicești susţinut de către Corul misionar Parohiei Cerchejeni, condus de părintele Rotaru Liviu și de Corul misionar „Sfântul Ioan Botezătorul”, condus de Gheorghe Bulboacă.

Satul Stăneşti – scurt istoric

Satul Stănești este atestat documentar în anul 1511. Într-un document din anul 1528 se face referire la satul Stănești menționându-se: „iar drumul Stăneștilor rămâne același din viacuri”. Acest fapt este întărit și de inscripția de pe crucea din Sfântul Altar din stejar, pe care era menţionat anul 1415, cruce care a ars cu toată biserica în anul 1958. Recent, un enoriaș a descoperit cu un detector de metale, pe raza localității o monedă din argint având imprimată stema Moldovei și anul 1377. Aceasta este prima monedă bătută în Moldova în timpul domnitorului Petru I Mușat. În vecinătatea curții bisericii, un localnic, în timp ce săpa un nuc din pământ, a descoperit un tezaur compus din monezi de aur, cercei și brățări datate în a doua jumătate a sec al V-lea, tezaur ce se află la Muzeul de Istorie din Botoșani. În anul 1796, sunt menționate dimensiunile bisericii de atunci: patru metri lungime, 2,5 metri lățime, doi metri înălțime. Era construită din furci, iar pe icoanele de pe catapeteasmă era menționat anul 1783. A doua biserică este menționată în anul 1833, din bârne de stejar și temelie de piatră (temelia actuală a bisericii), căptușită în interior cu stuf și pictată, având ctitor pe Logofătul Dimitrie Cristea, iar preot slujitor Ioan Gheorghiu. În anul 1927, se făceau demersuri de către părintele Ionescu pentru repararea acestei biserici. Acestea nu au mai avut loc deoarece în anul 1933 se construiește pe locul aceleiași temelii o altă biserică din scândură. Această biserică a luat foc în anul 1958. Timp de 15 ani, satul a rămas fără biserică, cununiile și botezurile oficiindu-se într-o casă din apropiere, iar cei adormiți erau prohodiți pe locul unde a fost biserica. În anul 1971, părintele Elisei Florea, călugăr cu metanie din Mănăstirea Cozancea, a ridicat biserica actuală, cu jerfă mare mai ales că un activist de partid din sat i-a spus așa: „Părinte, aici noi vom construi cămin ca să joace lumea, iar biserică se va construi când voi muri eu!”. Noaptea a murit, biserica s-a construit, fiind sfințită în data de 6 noiembrie 1973 de către Mitropolitul Iustin Moisescu. În anul 1949, parohia a fost desființată funcționând ca filie a Parohiei Coștiugeni până în anul 2004, când s-a reînființat ca parohie. În perioada 2004 – 2010, paroh a fost părintele Dumitru Ciobanu, care a început construcția actualei case parohiale, pe locul vechii case ridicată de către părintele Elisei Florea în anul 1971. Părintele Istrate Mihail a fost numit în anul 2013 la această parohie. S-a căsătorit în anul 2012 și are cinci copii. A realizat reparații capitale la casa parohială și la biserică. Parohia numără peste 100 de familii, oameni liniștiți, pașnici și cuminți, formați în duh manăstiresc sub oblăduirea Mănăstirii Cozancea. Media de vârstă este foarte înaintată, iar copiii sunt foarte puțini.