Prima parte a taberei a avut loc în Vrancea, la Greșu, în Parcul Natural Putna, în 21-24 iulie, și s-a desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei. Drumețiile pe Golul Lepșei și Cheile Tișiței și slujba arhierească de la Mănăstirea Lepșa au rămas întipărite în memoria participanților.Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a doua parte a taberei se desfășoară la Mănăstirea Putna, în perioada 25-28 august, și are ca participanți 25 de părinți și 40 de copii de la cele două filiale APOR.

La Putna, copiii au fost împărțiți pe grupe de vârstă, care au primit nume de sfinți: cei sub 6 ani au alcătuit Echipa „Sfântul Stelian”, cei între 6 și 12 ani Echipa „Sfântul Ștefan cel Mare”, iar cei mai mari de 12 ani Echipa „Sfinții Martiri Brâncoveni”. În prima seară au participat la jocuri de cunoaștere. Vineri dimineața au vizitat mănăstirea și Muzeul. După-amiaza, cu sprijinul directorului școlii din localitate, domnul Ciprian Crețan, a fost organizată o mini-competiție sportivă. Apoi copiii s-au bucurat de sesiunea de învățarea de cântece patriotice, cu preotul Dan Magdalena, dirijorul Corului psaltic Sf. Ioan cel Nou, Suceava. Seara, părinți și copii au participat la o întâlnire duhovnicească cu Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii Putna, pe tema familiei și a educației.

Sâmbătă dimineața s-a organizat drumeția „Drumul crucii”: pelerinaj la Chilia Sfântului Daniil Sihastru și urcare pe Dealul Crucii, de unde Sfântul Ștefan cel Mare a tras cu arcul atunci când a ales locul mănăstirii. De la ora 15.00, pe scena din incinta mănăstirii, în prezența IPS Pimen, copiii de la APOR Vrancea au jucat două piese de teatru: „Eroii, primul zid și ultima speranță a neamului românesc” și „Apărătorii izvorului moștenit din strămoși”, aducând în sufletul pelerinilor aflați la mănăstire dragostea de strămoși și responsabilitatea demnă pentru viitor.

Tabăra s-a încheiat duminică, 28 august, cu participarea la Sfânta Liturghie.

Iată scopul și rezultatele acestei tabere, în cuvintele unora dintre organizatori:

„Frumusețea taberei se datorează coagulării sufletești pe care am simțit-o. În comunitatea pe care am format-o, am descoperit o comuniune la nivel de suflet. Când sunt oameni frumoși implicați într-un proiect, restul devine detaliu. Avem impresia că ne aflăm într-un spațiu atemporal, în care nu simți că trece timpul, sau nu simți că trece în cursul grăbit, ca un tăvălug care te zdrobește. Meleagurile vrâncene și bucovinene au încărcătura istorică bine-cunoscută și mereu vie. Mergând în aceste locuri, am făcut un arc peste timp. Am fost pe urmele lui Ștefan, cu Ștefani mai mici, dar cu aspirații mari.” (doctor Laurențiu Taban, Președinte APOR Vrancea)

„După un seminar APOR desfășurat la Suceava în timpul iernii, a apărut ideea de a organiza împreună o tabără, pentru a împărtăși din experiența celorlalți. Nu a fost suficient să facem doar în Vrancea, ci am simțit nevoia unei a doua părți. Ceea ce s-a întâmplat aici sper că ne va umple sufletele până la următoarea tabără, care sperăm că va fi în iarnă.” (doctor Valeriu Gavrilovici, președinte APOR Suceava)

„Am făcut această tabără pentru că ne dorim pentru copiii noștri să se întoarcă cu sufletul spre tot ceea ce este autentic românesc, spre spiritualitatea creștină, singura care îi poate salva din tăvălugul lumii de azi.” (Ana Corina Săcrieru, APOR Vrancea)

„Ne-am dorit să petrecem timp cu copiii noștri, pentru că rar se întâmplă ca părinții să petreacă timp cu copiii lor. Copii s-au simțit de la foarte bine în sus! Aceste manifestări sunt o școală și pentru copii, dar și pentru părinți. Și părinții învață de la copii, așa cum copiii învață de la părinți. Am văzut că nu există „nu se poate”. Și am înțeles, încă o dată, că „trebuie să fim de gardă pentru copiii noștri”, să fim treji la suflet pentru ei. Ne-am simțit bine primiți la mănăstire și asta a însemnat foarte mult pentru noi, căci înainte de tabără eram puțin debusolați, din cauză nu știam încotro să ne îndreptăm.” (Corina Istrătoaie, APOR Suceava)

„Ne dorim ca pruncii noștri să știe că există astfel de comunități, grupuri de oameni care împărtășesc aceleași idealuri și sunt mișcate de aceleași valori. Cunoscând nevoia copiilor de apartenență la un grup, ne dorim să creăm și pentru ei un grup puternic, de prieteni care cresc armonios împreună. Ne-am gândit și la nevoia noastră, a părinților, de a fi împreună, de a ne sprijini unii pe alții, pe drumul creșterii și educării copiilor. Peste tot am cântat cântecele lui Ștefan cel Mare!” (profesor Alina Mirică, APOR Vrancea)

„Tabăra a apărut și ca o dorință a părinților de a-i învăța pe copii jocurile din vremea copilăriei noastre. Ca o alternativă la spațiul virtual și ca o încredințare că există și alte familii în care asumarea unei trăiri creștine este un firesc.” (Mihaela Mihordea, APOR Suceava)