Tabloul votiv Biserica „Sfântul Ilie“ - Suceava Pictura interioară a bisericii, datând de pe vremea lui Ștefan cel Mare, nu s-a păstrat. În secolul al XVII-lea, ea a fost refăcută, culoare peste culoare, respectându-se ordinea iconografică. În pronaos se află picturi din sinaxarul sfinților (îndeosebi figuri de pustnici și cuvioși), precum și scene din viața Sfântului Prooroc Ilie (mânând un plug tras de 8 boi sau înălțându-se la cer într-un car de foc). Naosul prezintă scene mai întinse ca dimensiuni: Adormirea Maicii Domnului, Iisus învățând pe înțelepți, Izgonirea negustorilor din templu, Ducerea Crucii, Sfinții Împărați Constantin și Elena etc. Tabloul votiv se întinde pe doi pereți. Pe peretele de vest, lângă ușă, este înfățișat ctitorul bisericii ținând biserica în mâna stângă și călăuzit de Sfântul Ilie la tronul Mântuitorului Hristos. În spatele ctitorului (de pe peretele vestic), pe perele sudic apar fiii săi, Bogdan și Ștefăniță, ambii reprezentați maturi, și doamna Maria Voichița. Prezența soției voievodului ultima este un lucru neobișnuit, ea aflându-se imediat după voievod în tablourile votive de la Pătrăuți, Bădeuți și Voroneț. Altarul prezintă patru scene: Cina cea de taină, Împărtășirea sub ambele forme și Spălarea picioarelor. Catapeteasma actuală a bisericii prezintă importanță prin icoanele aflate pe ea. În anul 1708, biserica a fost înzestrată cu uși împărătești confecționate la Moscova. Icoanele din biserică sunt realizate de către pictorul rus Chiril Ulanov, a cărui semnătură și datare este întâlnită în mod discret pe icoane. Prezența în stânga ușii împărătești a icoanei Sfintei Treimi și existența unei icoane a hramului, Sfântului Prooroc Ilie, datând din 4 ianuarie 1841 (conform unei inscripții în limba română cu caractere chirilice), duce la concluzia că iconostasul nu a fost realizat pentru această biserică, el fiind adus aici de la o biserică cu hramul Sfânta Treime, probabil de la Biserica de la Curtea domnească din Iași, care a ars într-un incendiu. Pictura exterioară este din timpul lui Petru Rareș. Pereții exteriori au fost tencuiți și zugrăviți, urme de pictură putând fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sfântului Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte arhierești, având inscripția: „Arhiepiscop Varlaam, Mitropolit Suceavschi“.