Mama mea are un ulcer care nu poate fi operat şi a avut probleme în ultimii trei ani. În 1975 a fost internată de trei ori. I se făcea foarte rău noaptea şi a doua zi era în spital. Acolo zăcea în pat, cu perfuzii în mână, iar în câteva zile se întorcea acasă.

Însă în noiembrie 1975 a avut o altă criză, şi de data aceasta a făcut febră cam de 39°C (mama este o persoană micuţă şi temperatura ei normală este de 35,5°C). Medicii au spus că poate veni acasă când îi scade febra. Mama nu crede în Dumnezeu şi în mila Lui, însă de data aceasta mi-a spus să mă rog pentru ea, iar eu i-am răspuns că o să fac acest lucru. Zăcea la pat de şapte zile şi doctorii nu îi puteau scădea temperatura. Atunci am primit o bucăţică din mantia lui Vlădica de la o prietenă care l-a cunoscut pe Fericitul Arhipăstor. Ea mi-a spus să-i dau mamei o bucăţică de artos şi agheasmă şi apoi să îi pun pe frunte o bucată de mantie şi să-l rog pe Vlădica să se roage pentru noi. Am plecat de la mama după-amiaza târziu şi ea a adormit, iar a doua zi nu mai avea febră. După încă o zi au şi extemat-o şi de atunci a fost sănătoasă. Toţi credincioşii s-au bucurat de această minune.

Peter Herrin, Burlingame, California

(Pr. Serafim Rose, Pr. Gherman Podmoșenski, Fericitul Ioan Maximovici  - viața și minunile, Editura Cartea Ortodoxă, București, p. 184)