„Bahlovia“ este numele ce i l-a atribuit Hârlăului Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, într-o scrisoare din 1479, adresată dregătorilor din Braşov şi pe care o încheia cu următoarele cuvinte: „Datum ex Bahlovia“. Prin Bahlovia se înţelegea o arie mai extinsă pe lângă râul Bahlui, care cuprindea oraşul Hârlău, precum şi aşezările situate în dreapta şi în stânga râului, în jos spre Podu Iloaiei şi chiar până la Iaşi. Denumirea aceasta a fost inspirată din titlul unei ample lucrări,  scrisă de domnul Paul Iancu, muzeograf la Muzeul Viei şi Vinului din Hârlău, unica instituţie cu acest specific din Moldova.

Pentru un sfârşit de săptămână, micul oraş a fost ales loc de întâlnire a peste 100 de tineri de aici şi mai de departe, însoţiţi de preoţii coordonatori. S-au adunat aici să se cunoască, să se împrietenească şi să-şi împărtăşească gânduri şi experienţe, să descopere împreună cum să trăiască demn, în concordanţă cu valorile credinţei ortodoxe. Întâlnirea organizată cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, de către ATOR, în colaborare cu Protopopiatul Hârlău, a debutat vineri, 16 septembrie, cu primirea invitaţilor în curtea bisericii ctitorită de Petru Rareş şi închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Aici participanţii au fost întâmpinaţi cu bucurie de atorenii din Hârlău, care le-au oferit ecusoane, programul întâlnirii şi celelalte materiale necesare. Preţ de un ceas şi jumătate, tinerii au stat la sfat, cunoscându-se unii pe alţii. Parcurgând străzile Târgului de altădată, spre seară au poposit în curtea Muzeului Viei şi Vinului, unde au fost primiţi româneşte, „cu pâine şi sare“.

„A nu fi laş înseamnă a-ţi ajuta părinţii la treabă“

Întâlnirea s-a bucurat şi de prezenţa părintelui Nicodim Petre, consilier al Sectorului de Misiune al Arhiepiscopiei Iaşilor, care a împărtăşit tinerilor gânduri de încurajare, folosindu-se de tema propusă, „Tinereţe şi demnitate“: „Pentru a se dezvolta corect, tinerii au nevoie de disciplină şi au nevoie să fugă de laşitate, să exerseze eroismul. A nu fi laş înseamnă a-ţi ajuta părinţii la treabă atunci când au nevoie, a renunţa la comoditate pentru a fi duminică la Sfânta Liturghie la întâlnirea cu Dumnezeu, a nu minţi şi a fi pregătit pentru orele de a doua zi“. Între tineri s-a aflat şi părintele protopop Nicolae Crăciun, care a adresat cuvântul de bun venit. După vizitarea muzeului şi a ruinelor curţii domneşti, elevii cei mai talentaţi au interpretat cântece într-o atmosferă de voie bună, pe care s-a şi dansat. Seara s-a încheiat, cum era firesc, cu rugăciune. A doua zi a început cu Sfânta Liturghie, unde au devenit toţi un singur glas şi o singură inimă. Aici, în cadrul predicii, părintele Nicolae Dorneanu, delegat din partea Mitropoliei, a vorbit despre demnitatea tânărului.

În cadrul sesiunilor de lucru ce au urmat, participanţii au căutat răspunsuri la întrebări precum: Ce înseamnă demnitate? Omul se naşte sau devine demn? Se poate pierde demnitatea? Dacă se pierde, cum se poate redobândi? Cum poate un tânăr, în societatea actuală, să-şi păstreze demnitatea de om şi de creştin? Unul dintre răspunsurile cele mai întâlnite a fost: demnitate înseamnă trăirea după principiile care ne aduc echilibru, pace sufletească, armonia cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu. Mărturisirea credinţei în contextul actual reprezintă un act de demnitate creştină, de respectare a „chipului lui Dumnezeu“ pe care fiecare om îl poartă în sine. Demnitatea se poate pierde printr-o viaţă trăită în compromisuri, în abatere de la Adevăr. Păcatul aduce după sine pierderea demnităţii. Însă, foarte important este că omul poate recâştiga, „venindu-şi în fire“ precum fiul cel risipitor, calitatea de fiu al lui Dumnezeu, după har. Au fost aduse drept modele de demnitate personalităţile care au influenţat istoria Hârlăului, precum Sfântul Ştefan cel Mare, părintele Dimitrie Bejan, sporind prin aceasta înţelegerea temei. S-a amintit faptul că, de pildă, Sfântul Ştefan, la o vârstă ca cea a tinerilor participanţi, săvârşea fapte măreţe. La 18 ani împliniţi a fost ales domn al Moldovei şi la o vârstă tânără ctitoreşte mănăstirea Putna. În orele după-amiezii, s-a vizitat şi casa în care a trăit părintele Dimitrie Bejan, preot militar şi martir, care a suferit peste 20 de ani în lagărele şi închisorile comuniste din Rusia şi din ţară, dar care a rămas vertical, în ciuda suferinţelor de tot felul la care a fost supus.

În program au fost introduse, spre bucuria băieţilor, şi câteva exerciţii de autoapărare şi o demonstraţie de karate. S-au tras concluzii şi de aici: pentru a ieşi învingător în lupta cu păcatul, pentru a câştiga viaţa veşnică, trebuie să fii mereu „în gardă“. Seara a fost întregită de slujba Paraclisului Maicii Domnului la Mănăstirea Sângeap Basaraba şi pe platoul de lângă biserica Rediu-Sticlăria, unde-i aşteptau focul de tabără şi tochitura moldovenească şi aproape două ceasuri de veselie sinceră, de cântec şi voie bună.

Sfânta Liturghie de duminică a fost săvârşită la Parohia Şendreni. Aici, părintele Ioan Puiu de la Departamentul de Tineret al Arhiepiscopiei Iaşilor şi părintele paroh Ceobanu Petruau au slujit, fiind acompaniaţi de tinerii ce au oferit răspunsurile la strană. În cuvântul de învăţătură, părintele Ioan a vorbit despre „lepădarea de sine, luarea Crucii şi urmarea lui Hristos“, care nu înseamnă depersonalizarea omului, nici pierderea demnităţii, ci dimpotrivă, aşezarea într-o relaţie firească cu Dumnezeu. Au urmat concluziile şi oferirea diplomelor pentru participanţi, voluntari şi moderatori.

Cu bucurie pentru momentele frumoase trăite la Hârlău, cu multe amintiri dragi adunate în suflete, dar şi cu regret că timpul s-a scurs atât de repede, tinerii şi-au luat rămas bun până la o altă întâlnire. (Alexandra Huţupaşu, Ator Hârlău)