Am plecat cu maşina la Chişinău pentru a-i prelua de la aeroport pe Oleg, Vladislav, Luiza şi Elena, patru temerari echipaţi cu camere de filmare şi aparate foto, hotărâţi să „fure” cu ele chipuri, peisaje, gânduri şi suflet românesc pentru a le duce departe, tocmai în Rusia.

În drumul până la Iaşi ne-am familiarizat unii cu alţii. Am descoperit şi unii şi alţii că avem prejudecăţi şi rezerve. Trei dintre musafiri nu mai fuseseră niciodată în România şi trăiau sentimente contrare, de curiozitate, dar şi de teamă. Starea de spirit, atitudinea şi dialogul dintre noi aveau să se schimbe însă chiar de a doua zi, după ce musafirii au vizitat Catedrala Mitropolitană, centrul Iaşilor, Mănăstirea Golia şi Mănăstirea Cetăţuia. Încrederea dintre noi avea să crească cu fiecare loc vizitat, cu fiecare întâlnire avută cu preoţii, cu fiecare mărturisire făcută de ei sau de noi. Ceea ce vreau să relatez este legat însă nu atât de cei patru „pelerini” veniţi din Siberia cu binecuvântarea părintelui Mitropolit Aristarh de Kemerovo şi Prokopiev pentru a realiza o emisiune pentru agenţia de ştiri „Calea spre Biserică”, cât despre tinerii din această eparhie.

Vreau să mă bucur împreună cu voi de salutul pe care ATOR Kemerovo ni l-a transmis nouă, tinerilor de la ASCOR şi ATOR Iaşi. Am descoperit cu surprindere că există o Asociaţie a Tinerilor Ortodocşi din Rusia, organizaţi şi ei în Biserică după principiile cercetaşilor. Vladislav, cel mai tânăr membru al delegaţiei ruse, este membru al acestei asociaţii şi ne-a adus filmat gândul de bucurie şi salutul tinerilor din Siberia. Tinerii creştini ortodocşi de acolo sunt ca şi noi, liceeni şi studenţi în căutare de frumos, de Dumnezeu, de ei înşişi. Sunt foarte pasionaţi de drumeţii, de expediţii în natura generoasă a Rusiei. Vladislav ne-a prezentat un film în care asociaţia lor a organizat o escaladă pe muntele Elbrus pentru a fixa în vârf, la 5.642 de metri, după mai multe zile de marş, un steag pe care aceştia au scris: vă rugăm să nu mai faceţi avorturi. Filmuleţul ne-a impresionat pe toţi cei 15 tineri din Iaşi veniţi marţi seară la Catedrală pentru a-i cunoaşte pe prietenii din Siberia. Întâlnirea a durat două ore şi jumătate şi în cadrul ei am încercat să răspundem întrebărilor trimise de tinerii atoreni ruşi.

Întrebările primite pe mail cu multe zile înainte sună cam aşa: Liza ne întreabă: ce rol are Ortodoxia în viaţa voastră, acolo, în România? Nastia: faceţi drumeţii? Ce locuri preferaţi? Care este gradul de dificultate al traseelor? Cum sunt asociaţiile tinerilor români în care vă desfăşuraţi activităţile? Ce ştiţi despre asociaţiile noastre de tineret, din Rusia? Ştiţi ceva despre Interregion Association of Russian Orthox Scouts?

În scrisoarea lor se regăseşte şi o urare pentru noi, tinerii din Iaşi: Dragii noştri fraţi, vă trimitem salutări din Siberia, din oraşul Kemerovo. Vă invităm la noi. Avem multe locuri interesante şi frumoase. Vă dorim multe drumeţii şi expediţii frumoase.

Gândurile şi curajul lor de a ne cunoaşte ne-au bucurat. Este adevărat, nu ştiam nimic despre asociaţia lor de tineret din Kemerovo. Acum ştim. Le-am spus că ne plac şi nouă expediţiile, ne place şi nouă să descoperim locuri noi. În fiecare început de august plecăm din Iaşi pe jos pentru ca pe 6 august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă, să fim la slujbă pe vârful Muntelui Ceahlău, munte numit Athosul românesc. Am răspuns întrebărilor lor şi filmarea cu răspunsurile noastre va ajunge la Kemerovo. La anul, este rândul nostru să punem întrebări şi astfel, pentru a primi răspunsurile, cu binecuvântarea Părintelui nostru Mitropolit Teofan, vom merge acolo, în inima Rusiei, să-i cunoaştem şi noi pe fraţii noştri din ATOR Siberia. (Andrei Chirvase - vicepreședinte ATOR Iași)