Data a fost aleasă în amintirea votării, în Sfatul Țării de la Chișinău, a Unirii Basarabiei cu România. Acest act, realizat în 27 martie 1918, a inaugurat un proces istoric finalizat cu Marea Unire proclamată la Alba Iulia în data de 1 Decembrie 1918.

În ziua respectivă, Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, a anunțat rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abțineri și 13 absenți) și a semnat, împreună cu secretarul Ion Buzdugan, Declarația de Unire.

Martor al marelui eveniment, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, a declarat, în numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, că ia act de vot și proclamă Basarabia unită cu România: „Basarabia este de acum unită pe veci cu România”.

„Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit”, a transmis apoi Regele Ferdinand I într-o telegramă adresată Sfatului Țării.

Unirea a fost realizată pe fondul Revoluției Bolșevice care destrăma în acei ani Imperiul Țarist care înglobase Basarabia începând din 1812. Pregătirea unirii a fost ajutată de prezența peste Prut a refugiaților de război din alte provincii românești precum Transilvania sau Bucovina.

Acești fruntași, printre care s-au numărat Onisifor Ghibu, Octavian Goga și Ion Nistor, au tipărit ziare și cărți în limba română, au format profesori și învățători și au dat un impuls implicării civice în Basarabia.

Basarabia a făcut parte din România până la ocuparea ei de trupele sovietice în 28 iunie 1940, în urma pactului secret germano-rus Ribbentrop-Molotov.

Sărbătoarea este marcată la București prin inaugurarea unei expoziții intitulate „Un secol de pictură basarabeană. O sută de opere din colecția Muzeului Național de Artă al Moldovei”, precum și prin alte manifestări cultural-educative și comemorative.