În urmă cu 166 de ani, în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ - Uspenia din Botoşani, avea loc botezul „Luceafărului poeziei româneşti“. Documentele vremii arată că Taina Sfântului Botez a fost săvârşită pe 21 ianuarie 1850 de preotul Ion Stamati, slujitor la Uspenia şi protopop al judeţului Botoşani. Sfântul locaş unde s-a rânduit oficierea acestei slujbe este încărcat de istorie, aşa cum sunt multe biserici din judeţul Botoşani şi din ţara noastră, el fiind o dovadă a credinţei pe care oamenii de atunci o aveau în Dumnezeu. Aşa se face că, în anul 1552, se termina construcţia ultimei biserici înălţate de doamna Elena Rareş. Biserica „Ospenia“, cum se numea atunci, a fost zidită din piatră şi cărămidă, cu acoperiş de draniţă. La poartă, era amplasată o clopotniţă de lemn, aproape de maidanul unde poposeau carele cu mărfuri în drum spre Polonia. E foarte posibil ca pe locul bisericii de piatră a „Ospeniei“ să fi existat, anterior, o bisericuţă de lemn. „S-a vorbit despre o perioadă nefastă a bisericii, ce ar fi stat pustie din 1655 până în 1725 reintrând în viaţa socială a oraşului în 1759. În acel an, Ioan Callimah Voievod a dat hrisovul care avea să fie actul de naştere al şcolii de la Uspenia. După încetarea activităţii acestei şcoli, la care au predat preoţi şi psalţi de la Biserica Uspenia, oraşul a rămas iar fără şcoală, fapt ce l-a determinat pe domnul Mihail Şuţu să emită un nou hrisov, pe 30 septembrie 1793 - de reînfiinţare a unei şcoli cu dascăl elinesc, care să-i ajute pe ucenicii săraci şi iubitori de învăţătură care vor răzbi la acea şcoală“, a spus părintele paroh Teodor Candrea.

„Biserica Uspenia a păstrat singurul act de stare civilă al lui Eminescu“

Incendiul ce a cuprins centrul oraşului în 1810 a afectat şi Biserica Uspenia. Situaţia fiind tragică, botoşănenii au cerut sprijin pentru reînfiinţarea şcolii domnului Mihail Şuţu, nepotul celuilalt Mihail Şuţu. Un nou hrisov dat la 5 martie 1820, de domnul de mai sus, hotăra reînfiinţarea şcolii şi ajutarea ei. Incendiul devastator din 1887 a distrus centrul oraşului şi a afectat grav  biserica. În acelaşi secol, în 1872, s-a instalat primul ornic public în clopotniţă, loc de unde se semnalau şi incendiile. Mai târziu, epitropia bisericii a cerut Primăriei oraşului Botoşani înfiinţarea unui cor, care avea să se reunească oficial abia în 1900. La 21 ianuarie 1850, la Uspenia a fost oficiată Taina Sfântului Botez pentru Mihai Eminescu, de către preotul Ion Stamate, duhovnicul familiei Eminovici. „Biserica Uspenia a păstrat singurul act de stare civilă al lui Eminescu, mai exact registrul de botez în care se arăta naşterea poetului, 15 ianuarie 1850, şi data botezului, 21 ianuarie 1850. Registrul a fost luat de Nicolae Iorga, împreună cu alte 21 de documente, şi dus la Academia Română în 1925“, a mai adăugat preotul paroh Teodor Candrea. În decursul timpului, locaşul de închinare a suferit o sumă întreagă de transformări. Voievodul Mihail Racoviţă face o primă restaurare, între anii 1724-1725. În 1810, un incendiu mistuitor afectează grav şi Biserica Uspenia. În anul 1819 se termină lucrarea de zidărie pentru clopotniţa alipită de corpul bisericii. După anul 1877 au urmat noi restaurări, ultima încheindu-se în 1995.