După întâmpinarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a avut loc o slujbă de Polihroniu.

La final, a urmat cuvântul Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române care a apreciat că Mănăstirea Hurezi este cea mai de seamă ctitorie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.

„Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au ajuns la cea mai îndrăgită, cea mai mare şi cea mai frumoasă dintre ctitoriile sale. Această ctitorie este un model de îmbinare a credinţei, a culturii şi a artei care dăinuie peste timp sub numele de stilul brâncovenesc: o sinteză între frumuseţile artei bisericeşti răsăritene şi monumentalitatea temperată însă de el a arhitecturii şi a artelor occidentale din Europa apuseană. Sfântul Constantin Brâncoveanu deci este într-un fel aici la cea mai îndrăgită dintre ctitoriile sale lăsată în mijlocul naturii într-o oază de linişte pe care nu o întâlnea la Bucureşti şi nici la Târgovişte unde mergea adesea”, a spus Preafericirea Sa.

Apoi Înaltpreasfinţitului Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru aducerea raclei cu moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu la Mănăstirea Hurezi.

„Vă mulţumim Preafericirea Voastră că v-aţi ostenit şi că aţi binecuvântat ca sfintele moaşte ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu să ajungă şi aici la Mănăstirea Hurezi. Vă mulţumim pentru că mi-aţi dat şansa de a mă ocupa personal de desfacerea mormântului şi de aşezarea sfintelor moaşte în această frumoasă raclă şi mai ales vă mulţumim că sunteţi prezent în Eparhia Râmnicului în mijlocul nostru”, a spus Înaltpreasfinţia Sa.

Resfinţirea picturii bisericii Mănăstirii Hurezi

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României a resfinţit duminică,12 octombrie 2014, pictura bisericii mănăstirii vâlcene Hurezi. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit 15 ierarhi din ţară şi străinătate.

După slujba de sfinţire a picturii, după cum aflăm din Ziarul Lumina, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat importanţa imaginilor dumnezeieşti din biserici şi a făcut o paralelă între restaurarea picturii din biserică şi restaurarea duhovnicească a omului prin Sfintele Taine. „Această pictură a inspirat pictarea altor biserici, chiar ctitorii ale Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu. Acestea au găsit aici un model de pictură bizantină şi totdeauna actuală, arătând că biserica este simbolul veşniciei în timp. Este o mare bucurie şi o binecuvântare pentru noi să resfinţim pictura de la o şcoală de pictură. Această pictură a fost realizată de şase pictori, doi greci şi patru români. Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca din restaurarea picturii să învăţăm şi taina înnoirii vieţii duhovniceşti! După cum o pictură frumoasă, cu timpul, se acoperă de praf şi de fum, şi nu se mai vede frumuseţea cea dintâi, tot aşa creştinul botezat, care a primit haină nouă luminoasă, cu timpul, din cauza păcatelor săvârşite cu gândul, cu cuvântul sau cu fapta, îşi înnegreşte adesea haina sufletului şi are nevoie de restaurarea duhovnicească pentru a ajunge din nou la frumuseţea cea dintâi a hainei luminoase de la Botez. Această restaurare a chipului luminos al omului se face prin pocăinţă, prin rugăciune, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine şi prin fapte bune. Aşa cum este curăţită pictura de praf şi de fum, tot aşa ne curăţim şi noi păcatele prin Sfânta Taină a Spovedaniei şi Sfânta Taină a Împărtăşaniei, pe care le cinstim în mod deosebit în acest An omagial euharistic“, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

În continuare, Preafericirea Sa le-a vorbit celor prezenţi şi despre legătura care există între jertfa martirilor şi Sfânta Euharistie, legătură exprimată în slujba de sfinţire a bisericii. „Jertfa lui Hristos este izvorul de putere duhovnicească pentru toţi martirii care au murit mărturisindu-L pe El. De aceea, este o legătură puternică între taina Bisericii şi taina martirilor. La sfinţirea unei biserici, în piciorul Sfintei Mese se depun numai moaşte de martiri şi toată slujba de sfinţire este închinată cinstirii sfinţilor mucenici. Deci, între jertfa martirilor şi Sfânta Euharistie există o legătură exprimată chiar în slujba de sfinţire a bisericii. Sfântul Constantin Brâncoveanu ne oferă prin resfinţirea picturii bisericii sale de aici, ctitoria sa de suflet, o ocazie nouă de a face legătura între pictură şi Euharistie, între cerul coborât pe pământ prin pictură şi chemarea noastră de a ne urca duhovniceşte spre cer. Biserica Ortodoxă este cea care cultivă cel mai mult frumuseţea în cult (frumuseţea picturii, a veşmintelor), deoarece Biserica de pe pământ este o icoană a noului Ierusalim. Frumuseţea aceasta văzută a picturii şi a slujbelor nu este o frumuseţe care are un scop în sine, ci e o frumuseţe care ne trimite dincolo de vedere, la frumuseţea cea nevăzută, dar simţită ca bucurie a sufletului“, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Hurezi

După slujba de resfinţire a fost oficiată Sfânta Liturghie.

La Sfânta Liturghie, împreună cu Patriarhul României au slujit Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei; Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse (Biserica Ortodoxă Bulgară); Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului; Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei; Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor; Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfinţitul Părinte Daniil, Episcop-locţiitor al Episcopiei Daciei Felix; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfinţitul Părinte Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, şi Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului.

La finalul Sfintei Liturghii, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române le-a vorbit miilor de pelerini despre legătura dintre libertatea omului de a se ruga şi fericirea lui.

„Când omul se roagă înseamnă că este liber. Când nu se mai roagă înseamnă că ceva îl ţine sub o stăpânire nevăzută. De aceea se spune Doamne, la Tine am scăpat, învaţă-mă să fac voia Ta. Numai când iubeşte pe Dumnezeu şi pe semeni omul este cu adevărat liber. Când urăşte pe semeni şi când uită pe Dumnezeu este înrobit, este limitat, este înrobit într-o stare de egoism, de singurătate. De aceea, o mulţime de oameni care nu se mai roagă suportă cu greu suferinţa, suportă cu greu boala şi mulţi dintre ei din deznădejde se sinucid. Sunt studii ştiinţifice care arată că omul credincios trece mai uşor prin greutăţile vieţii decât cel necredincios”, a explicat Preafericirea Sa.

Patriarhul României a spus că doar omul bun si milostiv se aseamănă cu Dumnezeu.

„Nu e suficient să fii evlavios, trebuie să fii şi milostiv. Sunt o mulţime de oameni foarte evlavioşi, ţin posturile, se roagă mult, dar sţnt zgârciţi. Nu dau un leu, nu ajută pe nimeni. Deci, problema este că Hristos Domnul nu spune ca inima să fie doar curată, ci să fie şi bună, adică omul bun, milostiv este cel care se aseamănă cu Dumnezeu cel milostiv”, a mai explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„De 300 de ani, Mănăstirea Hurezi l-a aşteptat pe Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu“

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, i-a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru dragostea părintească pe care o poartă pentru Biserica Ortodoxă şi pentru că a adus sfintele odoare ale Voievodului Brâncoveanu în Arhiepiscopia Râmnicului. „Cu adevărat, mulţumitori trebuie să fim noi, nevrednicii, pentru darurile aduse de Bunul Dumnezeu prin sfinţii Săi. De 300 de ani, Mănăstirea Hurezi l-a aşteptat pe Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, pentru că el îşi făcuse mormântul aici. El voia să fie îngropat ca un domnitor credincios cu ierarhi, preoţi, călugări, dar Dumnezeu a rânduit altceva şi din mormântul obişnuit omului firesc, El i-a aşezat cunună neveştejită în Împărăţia cerurilor şi iată că astăzi el este cel care a venit în mijlocul nostru. Niciodată Mănăstirea Hurezi nu a fost lipsită de prezenţa sfântului, iar astăzi noi simţim rugăciunea lui şi mijlocirea lui la Tatăl cel Ceresc. Preafericirea Voastră aţi venit şi ne-aţi adus acest odor de mare preţ; aţi venit împreună cu Sfântul Constantin Brâncoveanu. Altădată domnitorul venea înconjurat de patriarhi din Răsărit, din Constantinopol, Antiohia, Ierusalim, dar poate că şi-ar fi dorit să vină cu patriarhul lui. Iată că astăzi, venind aici, împliniţi dorinţa Sfântului Constantin. Astăzi este ziua pe care a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în ea!“, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu.

Patriarhul României a oferit Mănăstirii Hurezi un fragment din moaştele Sf. Constantin Brâncoveanu

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit în dar Mănăstirii Hurezi o raclă ce adăposteşte părticele din moaştele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ domnului Liviu Nicolae Dragnea, viceprim-ministru; maicii stavrofore Marina Comaniciu, stareţa Mănăstirii Hurezi; domnului Ştefan Mănciulescu, arhitect-şef la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice; domnului Gorea Dumitru, restaurator pictură murală; domnului Ioan Sfrijan, restaurator la Muzeul Naţional de Artă al României, şi domnului Nicolae Mihai, restaurator la Muzeul Naţional de Artă al României. Preafericirea Sa i-a oferit doamnei Teodora Ianculescu Spătaru, restaurator pictură murală, Ordinul „Crucea Maria Brâncoveanu“. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit Diploma omagială „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ cu medalie domnilor Eugen Ştefănescu şi Florin Dumitrescu, care s-au ocupat cu realizarea încălzirii în pardoseală.

Stareţa Mănăstirii Hurezi a mai primit din partea Patriarhului României  şi o icoană cu chipul Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Pentru mănăstire, Patriarhul Bisericii noastre a oferit mai multe cărţi de cult, iar pentru mănăstirile Surpatele şi Brâncoveni, a oferit câte o icoană cu chipul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, conţinând câte o părticică din moaştele Sfântului Voievod Constantin. Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie i-a oferit Preafericirii Sale o icoană cu Sfinţii Martiri Brâncoveni, realizată în atelierele de pictură ale Mănăstirii Hurezi, iar pentru Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti a oferit un acoperământ brodat, cu chipul Sfântului Constantin Brâncoveanu, pentru racla în care se păstrează sfintele sale moaşte.

Procesiune în jurul bisericii Mănăstirii Hurezi

După-amiază, la ora 16:00, a fost oficiată ceremonia de plecare a sfintelor moaşte. După rostirea unui icos din Acatistul Sfinţilor Brâncoveni şi a troparului, racla cu sfintele moaşte a fost purtată în procesiune în jurul bisericii mari a mănăstirii, după care a fost dusă la Iaşi, unde au auns duminică seara spre bucuria credincioşilor care s-au strâns din toată ţara la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei.