Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată prin rugăciune și conferință la Biserica „Sfinții Împărați” din Broscăuți
Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată prin rugăciune și conferință la Biserica „Sfinții Împărați” din Broscăuți
Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată prin rugăciune și conferință la Biserica „Sfinții Împărați” din Broscăuți
-
Ziua Unirii Principatelor Române, celebrată prin rugăciune și conferință la Biserica „Sfinții Împărați” din Broscăuți
Duminică, 25 ianuarie, în Parohia „Sfinții Împărați” din localitatea Broscăuți a avut loc un eveniment cultural, așezat sub semnul celebrării împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, înfăptuită la 24 ianuarie 1859.
Ziua a început cu oficierea Sfintei Liturghii, în cadrul căreia au fost pomeniți făuritorii Unirii Principatelor Române: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Doamna Elena Cuza, mitropoliții Nifon Rusăilă al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, alături de ceilalți ctitori ai Unirii de la Iași și București. Mai apoi, în prezența credincioșilor, a fost susținută o prelegere despre etapele istorice premergătoare Unirii de la 24 ianuarie 1859 și despre evenimentul în sine, de către prof. Alexandru Apostol, profesor de istorie și geografie la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” din Dorohoi.
„Unirea Moldovei cu Țara Românească reprezintă cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg edificiul național”, spunea Mihail Kogălniceanu, bun prieten al lui Alexandru Ioan Cuza și prim-ministru în timpul domniei sale. „În calendarul fiecărei națiuni există nenumărate zile cu o semnificație aparte pentru poporul nostru, iar una dintre acestea este ziua de 24 ianuarie 1859, care reprezintă fundamentul a ceea ce este astăzi România. Trebuie însă să o privim într-un context mult mai larg, la nivel european, și să pășim în trecut pentru a ajunge la fapta acestei zile. Să privim cu recunoștință către trecut, să avem grijă cum construim prezentul, să formăm tânăra generație în spiritul unor valori morale bine împământenite și să pășim cu încredere spre viitor. La mulți ani, România!”, a subliniat, în cuvântul său, prof. Apostol Alexandru.
Evenimentul, așezat în prelungirea zilei de 24 ianuarie, s-a bucurat de un interes deosebit, la aceasta adăugându-se și istoricul bisericii, strâns legat de perioada respectivă. Astfel, biserica parohială cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost zidită în anul 1859, pe cheltuiala lui Alecu Plaghino și a mamei sale, Eufrosina Plaghino (fiica lui Alexandru C. Moruzi, voievod al Moldovei în anii 1792 și 1802–1807), în memoria tatălui și a soțului, postelnicul Costache Plaghino, decedat la Heidelberg, în Germania, în anul 1852. „Atâta timp cât țara aceasta va avea o istorie, cea mai frumoasă pagină va fi cea a lui Alexandru Ioan I.” (Mihail Kogălniceanu)
(Pr. prof. Pristavu Cosmin-Constantin)
