Sinodul Patriarhiei Ecumenice, sub conducerea Sanctității Sale Atenagoras, a decis canonizarea ierarhului taumaturg sub numele de Sfântul Părinte Nectarie, Mitropolit de Pentapole, cu zi de cinstire în 9 noiembrie.

Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, numit Taumaturgul pentru vindecările miraculoase, îndeosebi de cancer, este unul din cei mai iubiți sfinți din Grecia. Un pelerinaj impresionant are loc atât la Mănăstirea sa din Insula Eghina cât și în toate locurile care dețin fragmente din moaștele sale, așa cum este Mănăstirea bucureșteană Radu-Vodă.

În Biserica Ortodoxă a Greciei, anul 2020 a fost declarat Anul omagial al Sfântului Nectarie, marcând împlinirea unui secol de la plecarea sa la Domnul.

Sfântul Nectarie (din Botez Anastasie) s-a născut în 1846, în Silivria, un orăşel din provincia Tracia (astăzi în Turcia) într-o familie săracă dar foarte evlavioasă.

După ce a studiat teologia la Constantinopol, a mers în Insula Hios. Anastasie a fost o vreme învățător, apoi la vârsta de 30 de ani a intrat în monahism sub numele Lazăr. După câteva luni a fost hirotonit diacon, prilej cu care a primit numele de Nectarie, pe care avea să-l poarte toată viaţa.

În 1877 a plecat în Alexandria unde a fost hirotonit preot la biserica Sfântul Nicolae din Cairo. Câțiva ani mai târziu, în 1889, a fost hirotonit episcop și numit mitropolit al Pentapolei (eparhie corespunzând în acea vreme Libiei superioare) de patriarhul Sofronie, care l-a numit secretar patriarhal și reprezentant al său la Cairo.

După doar un an a fost alungat din Egipt în urma unor calomnii şi a trebuit să se întoarcă în Atena. În 1904, la cererea mai multor fiice duhovnicești care-și doreau să devină călugărițe, a ctitorit Mănăstirea Sfânta Treime în insula Eghina, devenită azi unul din marile locuri de pelerinaj din lumea ortodoxă.

În decembrie 1908, la vârsta de 62 de ani, Sfântul Nectarie și-a dat demisia din postul de director al școlii teologice și s-a retras în mănăstirea sa din Eghina, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A trecut la Domnul în 8 noiembrie 1920, în urma unui cancer de prostată. A fost înmormântat în mănăstirea sa de către ieromonahul iconar Sava, care mai târziu a pictat prima icoană a sfântului.

Sursa: basilica.ro