Hram la cea mai veche mănăstire din Ţara Românească
Mănăstirea Cotmeana din judeţul Argeş şi-a sărbătorit ieri hramul închinat praznicului Bunei Vestiri. Sute de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Cu acest prilej Chiriarhul Eparhiei Argeşului şi Muscelului a adresat pelerinilor un cuvânt de învăţătură legat de importanţa acestui praznic închinat Maicii Domnului. Înaltpreasfinţia sa a mulţumit în final tuturor credincioşilor care iubesc biserica, şi în mod deosebit celor care participă cu multă evlavie la Sfintele Slujbe oficiate la Mănăstirea Cotmeana.
Tot ieri a fost oficiată şi slujba Parastasului pentru ctitorii acestui aşezământ monahal.
În finalul Sfintei Liturghii, personalul Mănăstirii Cotmeana a pregătit pentru credincioşi veniţi la sărbătoarea hramului, pachete cu alimente, fiind dezlegare la peşte.
Mănăstirea Cotmeana este considerată ca fiind cea mai veche din Ţara Românească, având prima atestare documentară la 20 mai 1388, dată consemnată într-un hrisov din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. Construită în prima sa formă de Radu I , domnitorul Ţării Româneşti, biserica mănăstirii a fost refăcută de Mircea cel Bătrân între anii 1387-1389 şi restaurată în anul 1711 de domnitorul Constantin Brâncoveanu.
După perioada regimului comunist, în anul 1990, cu grija şi binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic, Mănăstirea Cotmeana a fost redeschisă fiind aşezat ca stareţ al noii obşti monahale părintele Ioasaf Boiciuc.
Lângă biserica veche conservată ca monument istoric a fost adăugată construcţia unei biserici impunătoare, un complex de chilii, o trapeză şi gospodăria anexă.
Altar de credinţă strămoşească, mănăstirea Cotmeana dăinuie de peste 620 de ani păstrând aprinsă candela credinţei creştine a poporului român-ortodox. (Sursa: eparhiaargesului.ro)