Patriarhul României la vernisarea expoziţiei de carte veche şi obiecte liturgice de la Muzeul Cotroceni

Patriarhia Română

Patriarhul României la vernisarea expoziţiei de carte veche şi obiecte liturgice de la Muzeul Cotroceni

    • Patriarhul României la vernisarea expoziţiei de carte veche şi obiecte liturgice de la Muzeul Cotroceni
      Patriarhul României la vernisarea expoziţiei de carte veche şi obiecte liturgice de la Muzeul Cotroceni

      Patriarhul României la vernisarea expoziţiei de carte veche şi obiecte liturgice de la Muzeul Cotroceni

La Muzeul Naţional Cotroceni a avut loc pe 16 noiembrie 2011 vernisarea expoziţiei de carte veche şi obiecte liturgice din secolele XVII-XVIII: „Întru folosul creştinescului norod” - cultură şi spiritualitate în Ţara Românească.

Exponatele au fost selectate din colecţiile Patriarhiei Române şi ale Muzeului Cotroceni şi au fost prezentate pentru prima dată într-un spaţiu muzeal.

Prezent la eveniment, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a precizat, după cum informează Radio TRINITAS, legătura dintre cult şi cultură promovată de domnitorii cantacuzini şi basarabi în Ţara Românească.

„Anii la care se referă expoziţia, 1678-1714, au şi ei o valoare simbolică deosebită pentru că în 1 678 a fost ctitorită mănăstirea Cotroceni şi în 1714 a murit ca martir la Istanbul Constantin Brâncoveanu. Deci, atât Cantacuzinii cât şi Basarabii, domnitori ai Ţării Româneşti ne-au arătat în primul rând evlavie, în al doilea rând dragoste faţă de ţară, iar în al treilea rând o sinteză între spiritualitatea răsăriteană şi cultura occidentală. Domnitorii Ţării Româneşti au rămas fideli Ortodoxiei, dar în acelaşi timp au avut o deschidere spre Europa occidentală şi astfel au evitat două extreme precum izolarea şi dizolvarea. Adică, nici nu s-au izolat într-un spaţiu în jurul Istanbulului, dar nici nu s-au dizolvat pierzându-şi identitatea confesională şi spiritualitatea românească. Avem în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi în prima parte a secolului al XVIII-lea nişte luminători, mărturisitori, oameni de cult şi de cultură care trebuie respectaţi pentru că ne inspirăm din pilda lor, dar şi primim ajutor din rugăciunile pe care ei le înalţă înaintea tronului Preasfintei Treimi pentru creştinescul popor român şi pentru toţi iubitorii de carte bună şi de artă frumoasă. Suntem conştienţi de faptul că toate aceste cărţi şi aceste obiecte când au fost făcute nu au fost făcute pentru muzeu, ci pentru biserică. De aceea, noi insistăm că totdeauna acolo unde se află un muzeu de artă religioasă trebuie să existe şi o biserică în incinta muzeului după cum s-a realizat aici în 2009 resfinţirea după 60 de ani de la închidere a bisericii mănăstirii Cotroceni […] Domnitorii Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi al XVIII-lea, până la domniile fanariote, au avut o mulţime de consilieri şi specialişti occidentali din Occidentul creştin. Aceşti promotori ai culturii româneşti însă au avut percepţia profundă a legăturii dintre cult şi cultură. Aproape toate exponatele sunt cărţi de cult şi obiecte de cult ceea ce înseamnă că temelia culturii noastre creştine româneşti este cultul. Cultul este cultivarea legăturii noastre cu Dumnezeu Creatorul, iar cultura arată relaţiile noastre cu natura şi cu semenii. Deci, temelia culturii este cultul pentru că numai în relaţia cu Dumnezeu Creatorul vedem în mod corect şi complet valoarea persoanei umane şi valoarea creaţiei ca natură”.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a primit din partea directorului Muzeului Cotroceni, doamna Adina Renţea placheta omagială „Cotroceni20”, realizată cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la deschiderea Muzeului Cotroceni.

La rândul Său, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a dăruit doamnei directoare mai multe volume apărute la editurile Patriarhiei Române.

sursa: basilica.ro