„Am împlinit în această zi testamentul domnitorului Miron Barnovschi“
Cu două zile înainte de marele hram al Sfintei Cuvioase Parascheva, urbea Iaşilor a îmbrăcat haine alese de sărbătoare. După ce, în urmă cu doar câţiva ani, din cauza degradării, Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Iaşi era numită „catacomba din centrul oraşului“, prin grija şi munca neobosită a părintelui paroh Viorel Sava şi a credincioşilor cu suflet mare, locaşul de cult situat în apropierea Teatrului Naţional şi a Catedralei Mitropolitane a prins din nou viaţă, ieri primind pecetea slujbei de resfinţire, oficiată de cinci ierarhi din ţară şi din străinătate: Înaltpreasfinţitul Părinte Amfilohie, Mitropolit de Kisamos şi Selinon (Grecia - Creta), Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae de Akhalkalaki şi Kumurdo (Georgia), Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, şi Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei.
Vezi aici galerie foto de la eveniment şi aici imagini cu locaşul de cult înaintea slujbei de resfinţire.
În cadrul manifestărilor prilejuite de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, ieri, 12 octombrie, în Duminica a XXI-a după Rusalii, Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Iaşi a fost resfinţită de 5 ierarhi, veniţi din mai multe zone ale ţării, cât şi din străinătate.
Încă de la primele ore ale dimineţii, peste 1.000 de credincioşi au aşteptat ore în şir să se închine în sfântul altar al locaşului resfinţit, participând apoi la Sfânta Liturghie oficiată de cei 5 ierarhi, alături de un sobor numeros de preoţi şi diaconi. Protos la slujba Sfintei Liturghii a fost preacuviosul părinte arhimandrit Timotei Aioanei, Episcop-vicar ales al Arhiepiscopiei Bucureştilor, iar răspunsurile la strană au fost date de un grup de studenţi teologi. Atât în timpul Sfintei Liturghii, cât şi după slujba arhierească, conform tradiţiei, sfântul altar al locaşului proaspăt târnosit a fost deschis pentru credincioşii doritori să-i treacă pragul. La eveniment au participat oficialităţi locale şi judeţene, cât şi înalţi reprezentanţi ai Armatei Române.
Cuvântul de învăţătură a fost rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Amfilohie de Kisamos şi Selinon, care a vorbit despre semnificaţiile Evangheliei zilei, subliniind şi legătura puternică dintre poporul grec şi capitala Moldovei: „Am binecuvântarea şi bucuria să vizitez în aceste zile Iaşul, această «biserică a bisericilor», ca urmare a invitaţiei Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, mult iubit şi cinstit frate, căruia îi mulţumesc din inimă cu recunoştinţă. Pentru greci, Iaşul reprezintă un loc însemnat şi foarte cunoscut, deoarece aici prezenţa elementului grecesc este atestată de la începutul secolului al XVII-lea, din timpul domnitorului Moldovei Radu Mihnea. De asemenea, Iaşul are legătură cu luptele de eliberare a Greciei, întrucât la Mănăstirea «Sfinţii Trei Ierarhi» a fost proclamată Revoluţia greacă din anul 1821. În paralel, Iaşul a fost un mare centru al tradiţiei filocalice şi ar putea fi numit «Ierusalimul românesc», graţie multelor aşezăminte monahale şi tradiţiei isihaste cultivate de către Sfântul Paisie Velicicovschi“.
La finalul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a vorbit credincioşilor despre semnificaţiile slujbei de sfinţire a unui locaş de cult, după care IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a vorbit despre importanţa evenimentului de astăzi pentru comunitatea parohiei ce-l are ca ocrotitor pe Sfântul Ioan Botezătorul. Înaltpreasfinţia Sa a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în derularea lucrărilor, dar şi credincioşilor care au fost prezenţi la slujba de resfinţire: „Se cuvine, mai întâi de toate, să mulţumim lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat pentru această frumoasă lucrare care a fost împlinită în această parohie. Biserica «Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul» a căpătat puţin câte puţin, după mulţi ani de oarecare părăsire şi delăsare, veşminte noi şi luminoase, atât la exterior, cât şi pe interior, care sunt cu certitudine spre bucuria Domnului, pentru frumuseţea casei Sale şi spre bucuria tuturor celor care îi calcă pragul. Aducem mulţumire în numele Centrului eparhial Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a dat binecuvântarea pentru începerea şi desfăşurarea lucrărilor de la această sfântă biserică, precum şi arhiereilor prezenţi la acest moment istoric, dar şi preoţilor şi credincioşilor care au îmbodobit aşa cum se cuvine această sfântă şi dumnezeiască zi“.
De la „catacomba din centrul Iaşului“, la „mireasa din centrul oraşului“
După citirea hrisovului de sfinţire de pr. Toma Gradinaciuc, protopopul Protoieriei Iaşi 1, un ultim cuvânt a fost rostit de părintele prof. univ. dr. Viorel Sava, parohul Bisericii „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul“ din Iaşi, care a vorbit despre câte semnificaţii şi împliniri a adus pentru oraşul Iaşi şi pentru credincioşi resfinţirea locaşului de cult pe care îl păstoreşte: „În această zi s-a împlinit o dorinţă binecuvântată a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care în anul 2003, într-un fapt de seară, m-a chemat şi m-a solicitat, zicându-mi într-un mod foarte elegant să salvez biserica Botezătorului din Iaşi. Locaşul de cult era la acea dată într-o stare foarte avansată de degradare, fiind botezată pentru istorie drept «catacomba din centrul Iaşului». Acum, însă, putem spune cu bucurie, dar şi cu smerenie şi cu gând euharistic, de mulţumire adresat lui Dumnezeu, că biserica noastră este «mireasa din centru Iaşului». Tot în această zi s-a împlinit un testament. Domnitorul ctitor Miron Barnovschi, în anul 1633, murea pentru credinţă şi pentru demnitatea neamului, în cetatea Istanbulului, în ziua de vineri, 2 iulie, ora 10:00, ziua mutării la cele veşnice şi a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt. Sub privirile satisfăcute ale sultanului, sub privirile îngrozite ale celor care erau de faţă şi umpleau piaţa cetăţii şi sub privirile pasive ale autorităţilor occidentale, Miron Barnovschi îşi pleca capul sub sabia călăului, murind pentru credinţă şi pentru demnitatea neamului românesc. Între condamnarea lui şi execuţie, Miron Barnovschi şi-a scris testamentul, specificând următoarele: Să se facă şi să se dea toate cele de cuviinţă pentru biserica Botezătorului din Iaşi. Din păcate, cei care i-au urmat nu i-au îndeplinit această dorinţă. Ne-a revenit nouă cinstea să facem acest lucru; noi i-am împlinit în această zi testamentul lui Barnovschi, aşezând tencuială pe zidurile bisericii şi împodobind-o cu pictură“.
În semn de recunoştinţă pentru activitatea derulată la Parohia „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Iaşi, părintele Viorel Sava a primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la cererea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, cea mai mare distincţie pentru clerici din Patriarhia Română - „Crucea Patriarhală“, precum şi o cruce pectorală din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Amfilohie de Kisamos şi Selinon. De asemenea, au fost evidenţiate persoanele care au ajutat la reconsolidarea bisericii, acestea primind diplome şi distincţii de vrednicie.
Ce s-a realizat la biserica ieşeană în ultimii ani
Începând cu anul 2008, Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Iaşi a intrat într-o nouă etapă de lucrări de restaurare. Cu osârdia şi dragostea părintelui profesor Viorel Sava, aici au fost executate ample lucrări de consolidare şi reparaţii capitale. Drenuri perimetrale, excavaţie şi dislocare a pământului din jurul clădirii, decapare interioară şi exterioară, consolidare a zidurilor, injectare de beton, tencuieli interioare şi exterioare, montare mozaicuri şi vitralii. Mai mult decât atât, locaşul de cult a fost împodobit cu pictură interioară, executată în stilul epocii domnitorului martir, şi înzestrat cu mobilier nou şi obiecte de cult, recăpătând frumuseţea pe care i-a dorit-o ctitorul său, domnitorul martir Miron Barnovschi.
