Întâlnirea a avut loc în sala de consiliu a Academiei Române şi a reunit profesori, cercetători şi iubitori de cultură care au evocat viaţa şi realizările lui Anton Pann, alături de contribuţia sa la dezvoltarea culturii româneşti.

În cadrul conferinţei, câteva din cele mai importante lucrări ale lui Anton Pann au fost prezentate în original, iar participanţii au avut ocazia să le privească şi să cânte din ele alături de maestrul Vasile Vasile. S-a discutat, de asemenea, necesitatea publicării unei antologii a creaţiilor lui Anton Pann şi au fost demontate o serie de mituri false legate de viaţa şi activitatea sa.

„Despre Anton Pann s-a scris mult, dar nu s-a prea scris bine. Majoritatea cercetătorilor au fost mai preocupaţi de viaţa sa personală decât de dimensiunea cărturarului Anton Pann. Înainte de a fi folclorist, poet sau traducător, el a fost 'dascălul şcolii de muzichie', aşa cum se semna peste tot', a spus profesorul Vasile Vasile.

Din cele aproximativ 100 de volume pe care le-a tradus, le-a redactat, le-a editat şi tipărit de unul singur, 13 sunt cărţi de cult, de unde reiese rolul important pe care l-a avut Anton Pann în 'înzestrarea stranei româneşti cu cele necesare'. Fragmente originale din aceste lucrări, împrumutate de la Uniunea Compozitorilor, au fost prezentate auditoriului şi analizate împreună cu acesta. Următoarele ca importanţă sunt cărţile de folclor. 'El a cules sau 'a dres' şi cântece de lume din perioada lui. Marele său merit constă în faptul că el a găsit legătura dintre intonaţiile muzicii de strană cu cele ale unor cântece populare. Lucrările lui dovedesc apropierea dintre sonorităţile muzicii de cult cu cele ale muzicii populare. De asemenea, importanţa muncii sale constă în procesul de românizare la care au fost supuse compoziţiile, contribuind la dezvoltarea folclorului autentic românesc', a mai adăugat maestrul Vasile Vasile.

Tot în cadrul întâlnirii s-a adus în discuţie paternitatea imnului naţional, a cărui melodie îşi are originea într-o creaţie populară cunoscută de Anton Pann, pe care el o potriveşte cu versurile lui Grigore Alexandrescu din poezia patriotică 'Din sânul maicii mele', ca apoi să fie preluată de Andrei Mureşanu pentru imnul 'Deşteaptă-te române'. Cercetătorul Marian Lupaşcu din cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor 'Constantin Brăiloiu' a ridicat însă problema dacă nu cumva melodia aparţine mai curând creaţiei culte decât celei populare. Acest fapt ar spori importanţa contribuţiei lui Anton Pann, lucru care nu poate fi apreciat decât după o analiză detaliată a procedeelor componistice practicate de Anton Pann.

A fost evocată apoi importanţa imnului 'Tatăl nostru', poate cea mai cunoscută dintre lucrările sale, considerat de conferenţiar 'imnul ortodoxiei româneşti'. 'Genialitatea compoziţiei lui Anton Pann reiese din concordanţa deosebită dintre expresivitatea liniei melodice şi expresivitatea textului. 'Tatăl nostru' este o lucrare originală, remarcabilă, în care putem remarca o anumită stroficitate, influenţă populară specifică compozitorului. Au fost găsite dovezi că până şi grecii au cerut la un moment dat o adaptare a melodiei compuse de Anton Pann, lucru care nu s-a mai materializat', a explicat renumitul muzicolog.

sursa: ziarullumina.ro