Biserica Ortodoxă Română a adus speranță în societatea românească, atât prin ajutorul material acordat, cât și prin cuvintele de încurajare rostite de ierarhi și de Patriarhul Daniel.

Vă prezentăm 26 dintre cuvintele patriarhului care îndeamnă la speranță:

1. „Mântuitorul îi învaţă pe ucenici şi pe toţi cei care cred în El că atunci când se află în încercare trebuie să aibă o credinţă puternică, să păstreze legătura cu Hristos prin rugăciune constantă, strigând Doamne, scapă-mă! sau Doamne, ajută-mă!; Doamne, miluieşte-mă! sau Doamne, mântuieşte-mă!”. (09.08.2020)
2. „Medicul credincios cunoaște și limitele sale. Dar o mulțime de medici credincioși au recunoscut importanța credinței pacienților și a celor care erau apropiați și se rugau pentru sănătatea celor bolnavi.” (26.07.2020)
3. „Să-i vizităm pe cei bolnavi chiar dacă nu putem să-i vindecăm, dar prezenţa noastră alături de ei le dă o încurajare pentru că, în general, oamenii bolnavi suferă şi de singurătate, de faptul că nu se pot deplasa şi atunci imobilitatea şi singurătatea accentuează suferinţa bolii. Iar vizitarea lor de către comunitate, nu doar de membrii familiei, le alină o parte din suferinţa bolii şi a singurătăţii.” (05.07.2020)
4. „În această perioadă de pandemie, când foarte mulţi oameni suferă sufleteşte de singurătate, de anxietate, de spaimă, de nesiguranţa zilei de mâine, de teamă de îmbolnăvire, de teama de moarte să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să vină spre noi, spre sufletul nostru ca să ne ridice din suferinţă, din singurătate, din întristare şi să ne dăruiască bucuria pe care a dăruit-o omului de la Vitezda pe care L-a vindecat.” (10.05.2020)
5. „Să ne ajute Bunul Dumnezeu să transforme această perioadă de însingurare şi nelinişte într-o perioadă de speranţă, într-o perioadă de comuniune mai intensă cu Dumnezeu prin rugăciune şi comuniune mai intensă cu semenii noştri prin fapte bune.” (10.05.2020)
6. „Așa cum îngerul a prăvălit piatra de la mormântul Învierii pentru a le dezvălui mironosițelor jertfelnice și curajoase de odinioară Învierea, tot așa și azi cerem ajutorul lui Dumnezeu să răstoarne, să prăvălească această piatră grea a pandemiei, în timpul căreia femeile creștine evlavioase și harnice din țara noastră cultivă iubirea milostivă față de oamenii suferinzi.” (03.05.2020)
7. „În mod deosebit apreciem jertfelnicia femeilor creștine care sunt cadre medicale, medici, asistente și infirmiere, și lucrează cu pricepere și jertfelnicie pentru tratarea și vindecarea celor afectați din cauza pandemiei actuale.” (03.05.2020)
8. „În aceste vremuri de mare tulburare, să cerem pacea lui Hristos ca El să vină la noi prin uşile încuiate uneori de îndoială, de frică prea mare, de panică, şi să vină să deschisă uşile sufletului nostru şi să ne dăruiască pacea Sa binecuvântată.” (26.04.2020)
9. „Noi, ca vestitori ai Învierii lui Hristos cel răstignit şi înviat, trebuie să transmitem bucurie în jurul nostru prin cuvinte, prin faptele iubirii milostive, prin ajutorarea celor singuri, bolnavi, bătrâni şi întristaţi, iar celor îndoliaţi să le arătăm un semn de compasiune, de iubire frăţească şi de ajutorare.” (26.04.2020)
10. (…) Să trecem prin această încercare, să arătăm credinţă mai puternică, iubire mai multă faţă de Dumnezeu şi de Biserică şi faţă de semenii noştri.” (23.04.2020)
11. „Atunci când noi suntem cuprinși de teamă, de spaimă, de incertitudine, de nesiguranță, El vine să ne aducă pacea Sa. Să ne dăruiască Lumina Sa – adică sensul vieții, aceasta este Lumina lui Hristos –, ca să ne transforme în apostoli ai Lui, mărturisitori ai Lui, trimiși ai Lui, ca să vorbim lumii despre iubirea lui Hristos.” (19.04.2020)
12. „În contextul pandemiei cu noul coronavirus (COVID 19), când vedem în jurul nostru atât de multe semne ale bolii şi ale morţii fizice, toţi trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu pentru toate persoanele bolnave, dar şi pentru toţi medicii şi personalul sanitar, pentru toţi voluntarii care ajută pe cei bolnavi şi pe cei izolați, precum şi pentru toţi cei ce lucrează cu devotament pentru sănătatea şi binele poporului român.” (14.04.2020 – Pastorală)
13. „Adresăm cuvinte de consolare şi compasiune familiilor celor decedaţi ca urmare a pandemiei actuale. Iubirea izvorâtă din rugăciunea pentru cei adormiţi în Domnul este mai tare decât moartea! Pomenirea în rugăciune a celor adormiţi în Domnul este un act de credinţă, de speranţă şi de iubire, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care îndeamnă pe creștinii ce plâng pe cei morţi să nu se întristeze peste măsură, ca oamenii fără de nădejde, ci să se mângâie, având credinţa că Hristos Domnul, Cel ce a biruit moartea, va învia pe cei adormiţi (cf. Corinteni 15, 22), iar cei care au crezut în El vor fi pururea împreună cu Domnul în Împărăţia Sa (cf. 1 Tesaloniceni 4, 13-18).” (14.04.2020 – Pastorală)
14. „Şi astăzi Iisus plânge când o mulţime de oameni suferă, când mulţi oameni au decedat. Dar aşa cum a transformat în bucurie lacrimile surorilor Marta şi Maria, aşa ne va ajuta şi pe noi (…) să biruim această mare încercare a pandemiei actuale.” (12.04.2020)
15. „Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos Cel ce l-a înviat pe Lazăr și l-a ridicat din stricăciune și a schimbat lacrimile Martei și ale Mariei în bucurie să ne ajute și pe noi să ne ridicăm din teama prea mare de boală și să ne întărim în credință și în fapte bune, în milostenie, în ajutorarea celor aflați în nevoi. Să nu ne gândim atât de mult la noi înșine, ci mai mult la nevoile altora, mai slabi decât noi, mai săraci decât noi și mai neajutorați decât noi. Și prin aceasta simțim cum în sufletul nostru intră binecuvântarea Mântuitorului Iisus Hristos.”

16. „Să transformăm suferința bolii în speranța eliberării de boală și de toate neajunsurile pe care această epidemie le creează. Toate acestea le putem face înmulțind rugăciunea, umplând sufletele noastre de lumina rugăciunii smerite și de lumina faptelor și cuvintelor bune, de întrajutorare a semenilor noștri.” (05.04.2020)

17. „Aproape întreaga lume suferă de această pandemie provocată de un virus nevăzut, de un duh mut și surd care nu se arată, nu vorbeşte, nu face zgomot, dar ne arată lucrarea lui de chinuire a oamenilor, prin spaimă, prin panică, prin suferință și adesea prin moartea pe care o produce în cei care au o imunitate mai slăbită. Sfintele Evanghelii ne arată cum trebuie să ne luptăm cu acest virus, cu acest duh mut și surd. Ne luptăm mai întâi prin întărirea în credință, prin întărirea în rugăciune, prin intensificarea rugăciunii, prin postul care înseamnă o căutare mai intensă a iubirii lui Dumnezeu și o practicare mai intensă a iubirii față de semenii noştri.” (29.03.2020)
18. „Maica Domnului poate fi de mare ajutor dacă-i cerem sprijinul mai ales în această vreme de încercare pentru că ea are inimă de mamă, are iubire milostivă și smerită față de toți oamenii. Este grabnic ajutătoare, este mult folositoare atunci când noi, cu credință puternică și cu multă smerenie îi cerem ajutorul Său”. (25.03.2020)
19. „Să ne rugăm Maicii Domnului să întărească pe toți cei care se află în boală, să dăruiască tuturor celor care nu se află în boală înțelepciune ca să se ferească de boală, să ajute pe toți medicii și tot personalul medical care îngrijește de cei bolnavi, să ajute pe toți cei care săvârșesc fapte de milostenie ajutând pe cei bătrâni, pe cei săraci, pe cei singuri și să-i ajute și pe cei care îi încurajează pe alții.” (25.03.2020)
20. „Dacă nu stăm acasă în mod folositor, statul acasă ne poate îmbolnăvi, chiar dacă nu luăm virusul. Prin faptul că devenim descurajați. Dacă teama de boală devine o psihoză sau o nevroză colectivă, noi deteriorăm sănătatea noastră psihică chiar dacă sănătatea trupului nu este atinsă de acest virus care a răspândit boala în toată lumea. La întrebarea «Cum stăm acasă?» noi răspundem: În mod pozitiv și activ. Prin rugăciune și prin activități bune.” (25.03.2020)
21. „În aceste zile de grea încercare când crucea suferinţei din cauza pandemiei actuale noi trebuie să ne întărim în credinţă, să biruim frica prin credinţă şi să întărim credinţa prin rugăciune şi prin fapte bune. Numai iubind pe Dumnezeu mai mult în rugăciune şi pe semenii noştri prin fapte bune biruim frica şi să transformăm teama în curaj şi speranţă.” (22.03.2020)
22. „Această izolare şi această carantină nu trebuie să fie considerată o însingurare, ci un prilej de a spori comuniunea, iubirea noastră smerită faţă de Dumnezeu şi iubirea noastră milostivă faţă de semeni. Să transformăm perioada de criză medicală într-una de întărire în credință și sporire a dragostei! (15.03.2020)
23. „Este, într-un mod paradoxal, timpul în care păstrăm o anumită distanţă faţă de aproapele, pentru binele lui şi pentru binele nostru.” (15.03.2020)

24. „În această perioadă, în care o mulţime de oameni sunt încercaţi de noua boală molipsitoare, de noua epidemie, este mare nevoie de rugăciune şi de ajutorare frăţească, de întărire în credinţă şi de apropiere de Dumnezeu.” (15.03.2020)

25. „Această perioada ne arată cât de fragilă este viaţa omului pe pământ, cât de mare nevoie este de a păstra permanent legătura cu Dumnezeu, Izvorul vieţii pământeşti şi al vieţii veşnice cereşti.” (15.03.2020)

26. „Trebuie să transformăm această perioadă de criză medicală într-o perioadă de întărire în credinţă şi de sporire a dragostei noastre faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni.” (15.03.2020)

Sursa: basilica.ro