Cinstirea Sfintei Cuvioase Teodora la Mănăstirea Sihla

8 August 2017 22:55 Tudorel Rusu Arhiepiscopia Iaşilor
 

Pomenirea Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla a adunat în județul Neamț mii de pelerini din toată țara, care au participat la slujbele arhierești oficiate cu acest prilej. Dacă la Mănăstirea Sihăstria, la hramul catedralei, Sfânta Liturghie a fost oficiată de trei ierarhi ai Bisericii noastre - Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar Patriarhal, la Mănăstirea Sihla Sfânta Liturghie a fost oficiată luni de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, alături de un numeros sobor de preoți și diaconi.

Sute de credincioși din toată țara au sărbătorit-o luni la Mănăstirea Sihla pe Sfânta Cuvioasă Teodora, participând la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord.

În cuvântul rostit la slujba din 7 august 2017, IPS Serafim a subliniat necesitatea rămânerii aproape de Biserică într-o lume secularizată. „Nu putem trăi fără Dumnezeu, nu putem trăi fără credință, fără Biserică, fără rugăciune, fără să respectăm tradiția în care ne-am născut. Acestea ne țin în viață și ne dau rădăcini adânci ca să nu fim purtați de vânturile și necazurile lumii acesteia, a spus Înaltpreasfinția Sa. „Cine are credință, cine ține de Biserică, se roagă și postește, cine nu se ia după moda veacului ci își ține rânduiala sa creștinească, acela este salvat, oriunde ar trăi în lumea aceasta”, a adăugat ierarhul.

Doi ierarhi au citit acatistul Sfintei Teodora la peştera de la Sihla

În după-amiaza zilei de luni, conform tradiției, în sunet puternic de toacă,  IPS Părinte Mitropolit Teofan a participat la procesiunea făcută cu icoana Sfintei Teodora de la Mănăstirea Sihla la peştera unde Sfânta s-a nevoit. Alături de Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a mai urcat la peștera Sfintei IPS Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, alături de zeci de preoţi şi sute de credincioși. Ierarhii au poposit preţ de mai bine de jumătate de oră în peștera Cuvioasei Teodora, timp în care au citit Acatistul Sfintei la lumina lumânărilor. Din mica peşteră sfinţită prin nevoinţele Cuvioasei au răsunat rând pe rând cântările condacelor şi icoaselor acatistului. La sfârşitul slujbei Acatistului, încheiată cu stihul „Bucură-te, Cuvioasă Teodora, a Moldovei duhovnicească floare!“, credincioşii prezenţi la peştera Sfintei au luat binecuvântare de cei doi ierarhi.

Sfânta care a sihăstrit 30 de ani într-o peșteră

Sfânta Cuvioasă Teodora a trăit în secolul al XVII-lea și a sihăstrit singură într-o peșteră din Munții Sihlei. După cum afirmă arhimandritul Ioanichie Bălan în „Patericul românesc”, în această chilie pustnicească „s-a nevoit Sfânta Teodora aproape 30 de ani, slăvind neîncetat pe Dumnezeu şi biruind prin răbdare, rugăciune şi smerenie toate cursele vrăjmaşului. Căci, fiind întărită cu putere de sus, n-a mai coborât din munte, nici ajutor omenesc de la nimeni n-a mai primit. Numai singur fericitul Pavel, duhovnicul ei, urca uneori la chilia ei cu Preacuratele Taine şi cele de nevoie vieţii pământeşti. În această îngerească nevoinţă atât de mult a sporit cuvioasa, încât făcea priveghere de toată noaptea cu mâinile înălţate la cer, până se revărsau zorile şi se lumina la faţă cu lumină de sus, apoi se odihnea două ore şi iar începea. Hrană primea numai după două zile, puţini pesmeţi cu ierburi de pădure, ferigă şi măcriş, numit «Măcrişul Sfintei Teodora». Iar apă aduna din ploi, într-o scobitură deasupra unei stânci, numită până azi «Fântâna Sfintei Teodora». Şi, adevărată minune, că apa din stâncă nu seca niciodată. 

 Trupul Sfintei Teodora a rămas tăinuit în peşteră până după anul 1830, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a aşezat moaştele ei în raclă de preţ şi le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Apoi, zidind o biserică nouă la moşia lui din satul Miclăuşeni - Iaşi, le-a adus în această biserică şi multă lume venea aici să se închine, primind ajutorul Cuvioasei. În anul 1856 familia Sturza a convenit cu stareţul Mănăstirii Pecerska din Kiev să dea sfintele moaşte în schimbul unor veşminte preoţeşti şi arhiereşti. Aşa s-au înstrăinat moaştele Sfintei Teodora din patria ei şi se păstrează în catacombele de la Pecerska, aşezate în raclă de mult preţ, pe care sunt scrise aceste cuvinte: „Sfânta Teodora din Carpaţi” (română) şi „Sveti Teodora Carpatina” (slavonă). Credincioşii din Moldova au cinstit-o ca sfântă îndată după adormirea ei şi merg în pelerinaj la peştera şi chilia ei de la Schitul Sihla. La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o, trecând-o oficial în rândul sfinţilor, cu zi de prăznuire la 7 august.

Mănăstiri: Mănăstirea Sihla

De la același autor

Ultimele din categorie