Sesiunile de comunicări au în­ceput cu prezentarea susţi­nu­tă de domnul academician A­lexandru Zub şi de domnul Ma­tei Cazacu, cercetător la Cen­tre National de la Recher­che Scientifique din Franţa şi con­ferenţiar la Institut Natio­nal des Langues et Civilisa­tions Orientales din Paris. Mo­deratorul sesiunii a fost părintele Ion Vicovan. Titlul lucrării prezentate de domnul Alexan­dru Zub a fost „Despre rezis­ten­ţa spirituală anticomunis­tă“. Acesta le-a zugrăvit celor pre­zenţi mai multe chipuri de preoţi, pe care i-a întâlnit în închisoare şi care i-au marcat existenţa, printre ei regăsindu-se nume precum părintele Mi­na Dobzeu şi alţii. De asemenea, domnul academician a fă­cut şi o descriere a felului în ca­re se desfăşurau în închisoare evenimente importante din an, cum ar fi sărbătoarea Naşterii Domnului, şi a condiţiilor gre­le cu care s-au confruntat.

Titlul celei de a doua lucrări susţinute în cadrul acestei sesiuni a fost „Şah la patriarh! Patriarhul Justinian şi colaboratorii săi“. Domnul Matei Ca­za­cu şi-a început prelegerea prin explicarea titlului, menţio­nând că acesta face referire la o replică rostită de unul dintre consilieri la adresa patriar­hu­lui: „Şah la patriarh! Funia se strânge, şi încet, încet va veni rân­dul fiecăruia“. În continua­rea lucrării, acesta a menţionat faptul că istoria Bisericii sub regimul comunist ar trebui să se facă într-un mod structurat, ţinând cont de următoarele coordonate: oameni, instituţii, evenimente. Domnul Matei Ca­zacu a accentuat, de asemenea, faptul că tatăl său a deţinut funcţia de şef de cabinet pe durata conducerii Patriarhului Jus­tinian, acest lucru permi­ţân­du-i mai bine să înţeleagă anumite lucruri cu privire la personalitatea întâistătătorului Bisericii din acea vreme. Au fost descrise mai multe evenimente importante în care a fost implicat Patriarhul Justinian, domnul Matei Cazacu prezentând, de asemenea, în mod de­ta­­­liat şi circumstanţele care l-au determinat de fiecare dată pe patriarh să ia anumite decizii.

Cea de a doua sesiune i-a avut ca invitaţi pe domnul Paul Brusanowski, profesor la Fa­cul­tatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna“ din Sibiu, şi pe domnul Radu Preda, preşedintele IICCMER. Domnul Paul Bru­sanowski le-a prezentat ascultătorilor un rezumat al si­tu­a­ţiei statului şi a Bisericii până la anul 1948. Acesta a făcut referire atât la chestiuni importante pe plan laic, cât şi la cele de ordin bisericesc, ca de exemplu situaţia în care se găseau mănăstirile desfiinţate.

Titlul lucrării prezentate de domnul Radu Preda a fost „Bi­serica în comunism. Adaptare, re­zistenţă, sfinţenie“. Lucrarea sa a făcut referire atât la situa­ţia Bisericii în timpul Patriar­hu­lui Justinian Marina, men­ţio­nând că acesta a dorit să rea­lizeze „o securizare materia­lă a Bisericii“, cât şi la formele de rezistenţă ale credincioşilor din acea perioadă, precizând că aceasta s-a concreti­zat într-o „rezistenţă pasivă“ şi o „rezistenţă activă“. De ase­me­nea, pre­zentarea sa a făcut referire la problematica sfinţe­niei în ca­zul mărturisitorilor din tem­ni­ţele comuniste: „Pro­ble­matica sfinţeniei este una deosebit de nuanţată. Nu avem conturată până acum tipologia martirului în comunism“.

În cadrul celei de a treia sesiuni de comunicări, domnul Geor­ge Enache, profesor la Uni­ver­sitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, a vorbit auditoriului despre „Strategii de supravie­ţui­re a Bisericii în perioada comunistă“. În discursul său, dom­nul profesor a prezentat a­nu­mite aspecte care îi erau impuse Bisericii de către stat pentru a o menţine ca instituţie. Prin­tre acestea s-a re­gă­sit faptul că Biserica a fost gân­dită de comunişti ca instrument al po­li­ţiei de atunci şi i­deea că Bi­serica era conside­ra­tă ca fiind alături de stat în mă­sura în care aceasta îl slujea.

În continuare, părintele decan Ion Vicovan a susţinut lucrarea cu titlul „Patriarhul Jus­tinian Marina «Fost-a om trimis de la Dumnezeu» la «vre­me potrivit㻓. Comunicarea a debutat cu prezentarea începu­tu­lui activităţii Patriarhului Jus­tinian Marina din perioada în care fusese ales arhiereu-vi­car al Arhiepiscopiei Iaşilor, sub conducerea Mitropolitului Iri­neu Mihălcescu. Lucrarea pă­rintelui decan a vizat pre­zen­tarea activităţii filantropice susţinute de patriarh pe vremea când încă se afla la Iaşi. Astfel, acesta a vizitat mai mul­te protopopiate şi s-a inte­resat în mod minuţios de si­tu­aţia orfanilor din acea perioa­dă, urmând ca apoi să construiască un aşezământ pentru a­ceş­tia. De asemenea, au fost prezentate şi multe alte aspecte prin care s-a demonstrat faptul că prin tot ceea ce a făcut, Patriarhul Justinian Marina a încercat să aducă folos Bisericii într-o perioadă atât de grea cum a fost cea în care acesta a fost întâistătător al Bisericii, pă­rintele afirmând: „La înce­put, a fost văzut ca omul ideal, ales de regim, însă, prin tot ceea ce a fă­cut, a demonstrat că comuniştii s-au înşelat cel mai amarnic“.

Lucrările susţinute din ca­drul ultimei sesiuni de comuni­cări din prima zi a simpozionului au vizat prezentarea unor as­pecte legate de educaţia religioasă din acea vreme. Prima prezentare a fost susţinută de domnul Constantin Cucoş, profesor la Facultatea de Psiholo­gie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Alexan­dru Ioan Cuza“ din Iaşi. Titlul acesteia a fost: „Educaţia religioasă în România comunistă. Dificultăţi, factori şi căi de rea­lizare“. Domnul profesor a precizat faptul că „educaţia religioasă în această perioadă s-a manifestat într-un cadru mai degrabă informal, «subversiv», în contrasens cu un câmp educaţional adversiv, chiar opresiv“. De asemenea, acesta a men­ţionat faptul că printre cele mai folosite resurse în acea perioadă în vederea susţinerii educaţiei religioase s-au regă­sit: literatura patristică (în spe­cial colecţia „Părinţi şi Scrii­tori Bisericeşti“ iniţiată de Pa­tri­arhul Iustin Moisescu) şi ope­ra părintelui Dumitru Stă­ni­­loae. La finalul comunicării, a­cesta a concluzionat: „Se poate deduce faptul că, în ciuda cenzurii şi a reprimării, formarea religioasă nu a putut fi eradicată şi aceasta şi-a găsit noi ori­zonturi de perpetuare la ni­ve­lul unor structuri non-standard“.

Cea de a doua prezentare a fost susţinută de părintele Mi­hail-Simion Săsăujan, profesor la Facultatea de Teologie Or­to­doxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti“, titlul acesteia fiind: Învăţământul teologic ortodox din România în contextul politicii de stat comuniste din anul 1948“. În cadrul comunicării, părintele a prezentat mai multe măsuri care au fost luate de regimul comunist şi ca­­re au fost consecinţele acestora. Printre cele mai impor­tan­­te măsuri luate se regă­seau: introducerea limbii ruse în învăţă­mân­tul teologic şi reducerea dras­tică a numărului de instituţii de învăţământ teologic.

Ziua de ieri a continuat cu prezentarea altor lucrări pe teme de interes major, urmând ca eve­ni­mentul să se încheie azi, 6 mai, cu Sfânta Liturghie şi po­me­nirea martirilor şi apă­rătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, care vor fi oficiate la Ca­tedrala Mitropolitană din Iaşi. (Larisa Alui-Gheorghe)