Pelerinajul are loc cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.

Delegația va fi condusă de Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Sfintele moaște vor fi întâmpinate și însoțite de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, alături de un sobor de preoți și diaconi, precum și de mulțimi de credincioși români, scandinavi și de alte etnii.

Acest eveniment deosebit își dorește să fie o întărire duhovnicească pentru dreptcredincioșii din Episcopia Europei de Nord, în mod special pentru cei din capitala daneză, Copenhaga. Întâlnirea cu Sfântul Ierarh Iacob Putneanul – păstor luminat, ctitor, apărător al Ortodoxiei și miluitor al săracilor – va fi o chemare la rugăciune, pocăință și mărturisirea credinței în contextul provocărilor lumii de astăzi.

Racla cu moaștele Sfântului Iacob va fi așezată spre închinare în Biserica Paraclis Episcopal a Parohiei Ortodoxe Române din Copenhaga (Adresa: Kollegievej 2, 2920 Charlottenlund – Gentofte, Copenhaga), iar credincioșii vor putea participa, pe parcursul celor trei zile, la slujbe de priveghere, Sfinte Liturghii arhierești și momente de rugăciune personală în fața sfintelor odoare.

Programul Liturgic cu prilejul aducerii moaștelor Sfântului Ierarh Iacob Putneanul de la Mănăstirea Putna în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord:

Sâmbătă, 22 noiembrie 2025 – Biserica Paraclis Episcopal din Copenhaga - (Adresa: Kollegievej 2, 2920 Charlottenlund – Gentofte, Copenhaga)

• Ora 19.00 – Întâmpinarea cinstitelor moaște ale Sfântului Ierarh Iacob Putneanul de către Preasfințitul Părinte Episcop Macarie, împreună cu soborul de preoți și diaconi, și Slujba Privegherii.

Duminică, 23 noiembrie 2025

• Ora 09.30 – Dumnezeiasca Liturghie Arhierească în Biserica Paraclis Episcopal din Copenhaga.
• Ora 20.00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Ierarh Iacob, urmată, spre miezul nopții, de Dumnezeiasca Liturghie Arhierească.
• La finalul slujbei din zorii zilei, va avea loc plecarea moaștelor Sfântului Ierarh Iacob Putneanul de la biserica din Copenhaga.

Sfântul Ierarh Iacob Putneanul – păstor luminat, ctitor, dascăl și apărător al celor săraci

Sfântul Iacob Putneanul (1719–1778) este unul dintre marii ierarhi pe care Dumnezeu i-a dăruit Bisericii și neamului românesc. Viața și lucrarea lui sunt o adevărată școală de slujire jertfelnică, de dragoste pentru oameni și de credință lucrătoare prin fapte.

Născut la 20 ianuarie 1719, într-o familie credincioasă din nordul Moldovei, aproape întreaga sa familie a îmbrățișat viața monahală. La doar 12 ani, tânărul Iacob intră în Mănăstirea Putna, unde se formează în „școala sfințeniei” sub povățuirea unor mari părinți duhovnicești ai vremii. Ucenic al Mitropolitului Antonie, trăiește încă din tinerețe duhul ascultării, al rugăciunii și al iubirii jertfelnice.

Sporește repede în viața duhovnicească, iar la 17 ani este hirotonit ieromonah. În scurt timp, obștea Putnei îl recunoaște ca părinte responsabil și înțelept, astfel că în 1744, la doar 25 de ani, este ales egumen al Mănăstirii Putna. Un an mai târziu devine Episcop de Rădăuți, iar în 1750 este ridicat în treapta de Mitropolit al Moldovei, slujind până în anul 1760.

În slujirea sa, Sfântul Iacob a îmbinat dreptatea cu blândețea părintească, fiind un mare apărător al celor săraci și nedreptățiți. Cea mai cunoscută luptă socială a sa a fost cea împotriva „văcăritului”, un impozit greu care apăsa mai ales asupra țăranilor. Poporul și-a amintit de el spunând: „Iacob mitropolitul, / Care-a legat văcăritul.”

În același timp, a fost un mare luminător al poporului prin educație și cultură:

• a sprijinit înființarea de școli, inclusiv prima școală rurală din Moldova, la Putna;
• a tipărit primul abecedar din Moldova – Bucvarul (1755);
• a susținut traducerea și tipărirea în limba română a numeroaselor cărți de cult;
• a îndemnat necontenit la educație, spunând că omul neînvățat este „ca un copac uscat”, iar învățătura este asemenea „florilor cele mirositoare”.

Plin de milă față de cei bolnavi și săraci, Sfântul Iacob a inițiat și ctitorit Spitalul Sfântul Spiridon din Iași, unul dintre cele mai importante așezăminte filantropice ale epocii.

Pentru Mănăstirea Putna este considerat „al doilea mare ctitor”, după Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, deoarece a refăcut chinovia, zidurile, biserica și viața monahală, întărind duhovnicește obștea în vremuri grele.

Retras la Putna după renunțarea la scaunul mitropolitan, Sfântul Iacob și-a trăit ultimii ani în rugăciune și smerenie, trecând la Domnul la 15 mai 1778.

Canonizat în anul 2016, Sfântul Iacob este cinstit astăzi ca părinte al celor săraci și apărător al dreptății, dascăl al poporului, făcător de pace și luminător al Moldovei.

Prin aducerea sfintelor sale moaște la Copenhaga, Sfântul Ierarh Iacob Putneanul se apropie, în chip tainic, de fiii săi duhovnicești din Nordul Europei, aducând mângâiere, întărire în credință și chemare la rugăciune și unitate.