Locaşul de cult din Filioara, ce îi are ca ocrotitori pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, datează din prima jumătate a secolului XX. Actuala biserică a fost ridicată pe locul uneia mai vechi, din lemn, construită în secolul al XIX-lea. Părintele paroh Dumitru Irina ne-a oferit mai multe detalii: „Biserica a fost construită între anii 1924-1948, sfinţită iniţial de arhimandritul Teoctist Arăpaşu, iar a doua oară în anul 1981, tot de vrednicul de pomenire Părinte Teoctist, în acea vreme Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Biserica cea veche, de lemn, a fost construită între anii 1808-1812, sora Mitropolitului Veniamin Costachi - Elisabeta Costachi, oferind locul pentru locaşul de cult. Biserica din Filioara aminteşte, prin însuşi numele localităţii, care provine de la termenul «chilioara», de sihaştrii care au existat încă din secolele XV-XVI şi care aveau chilii în locurile împădurite din această zonă. Menţionăm că şi Sfântul Iosif de la Văratec, întrucât satul Filioara se află între mănăstirile Văratec şi Agapia, a trăit în codrii de odinioară ai Filioarei. Actuala biserică, care încorporează o biserică din lemn, este rodul muncii preotului Gheorghe Topoliceanu, care, în 24 de ani, ajutat de cele 121 de familii, a cărat piatră de pe râurile Agapia şi Văratec cu 70 de perechi de boi şi a reuşit să ridice o măreaţă biserică, una dintre cele mai impunătoare din zona Neamţului. Astăzi, biserica noastră găzduieşte o serie de sfinte moaşte dăruite de părintele cu viaţă îmbunătăţită Gherasim Cârjă, de care aminteşte Patericul Românesc,  şi o icoană făcătoare de minuni ce-L înfăţişează pe Mântuitorul-Învăţător, care, din anul 2012, a plâns cu sfântul mir de mai multe ori şi a ajutat mult popor prin puterea harului revărsat asupra ei“.

În ultimii 26 de ani, la biserica din Filioara au fost efectuate ample lucrări de restaurare şi consolidare, care au fost recent finalizate. În urma acestora, locaşul va fi sfinţit duminică, iar slujba de târnosire, ce va începe în jurul orei 8:30, va fi urmată de Sfânta Liturghie arhierească.