Biserica Pătrăuţi, în straie de sărbătoare

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Biserica Pătrăuţi, în straie de sărbătoare

Biserica „Sfânta Cruce“ din parohia Pătrăuţi, Protopopiatul Suceava 1, îşi serbează astăzi hramul. Pictura sfântului lăcaş este supusă de opt ani unui proces de restaurare. Astăzi, după Sfânta Liturghie, vor fi lansate două volume, apărute la Editura „Heruvim“ a parohiei.

Ctitoria ştefaniană din localitatea Pătrăuţi, judeţul Suceava, închinată Înălţării Sfintei Cruci îşi serbează astăzi hramul. Anul acesta, pentru prima dată, vor putea fi văzute icoanele de pe zidurile bisericii, în urma unui amplu proces de restaurare. Cu acest prilej, după Sfânta Liturghie care va fi săvârşită în apropierea sfântului lăcaş, se va oficia slujba Aghezmei mici, fresca din timpul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare urmând a fi binecuvântată cu apă sfinţită. După cum ne-a relatat pr. paroh Gabriel Herea, cu ocazia hramului vor fi lansate două cărţi: „Grija cea mai mare trebuie s-o avem de viaţa cea veşnică“, reeditare după lucrarea scrisă de părintele Constantin Morariu, şi „Omul în tradiţia creştină“, de Florin Mihăescu. Cărţile au apărut la Editura „Heruvim“ a parohiei Pătrăuţi, înfiinţată cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ca un omagiu adus activităţii culturale a părintelui Constantin Morariu la Biserica Pătrăuţi, activitate ce a avut loc între 1896 şi 1919. Procesul de restaurare a Bisericii „Sfânta Cruce“ din Pătrăuţi a început în anul 2003. Atunci se dorea să fie valorizată fresca din timpul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, să fie văzută Cavalcada Sfintei Cruci (o scenă unică, pictată doar la Pătrăuţi, scenă ce vorbeşte despre lupta Sfântului Voievod Ştefan cel Mare pentru apărarea creştinismului), care era acoperită cu praf şi afumată. Înainte de anul 2003 se vedeau doar doi sfinţi din cei 13 care sunt pictaţi în scena Cavalcadei.

Ciclul pătimirilor Mântuitorului, restaurat

O realizare importantă a restaurării este curăţarea tabloului votiv. La Pătrăuţi se păstrează una dintre cele trei imagini cu Sfântul Voievod Ştefan pictate în timpul vieţii lui. O imagine din timpul slăvitului Voievod mai există la Mănăstirea Voroneţ şi o miniatură în Tetraevanghelul donat de Sfântul Ştefan în 1473 Mănăstirii Humor, astăzi păstrat la Mănăstirea Putna. „După comemorarea celor 500 de ani de la adormirea slăvitului Voievod Ştefan a urmat curăţarea restului picturii. Astfel, până la sfârşitul lui 2005, în toată biserica a fost montată schelă. A fost un peisaj dezolant, dar am privit cu nădejde acest lucru. Fiind mereu pe schelă, implicat în procesul de restaurare, m-am gândit la momentul în care pictura lăsată de Sfântul Ştefan va putea fi văzută şi utilizată din punct de vedere liturgic. Şi munca ne-a fost răsplătită. Ciclul pătimirilor Mântuitorului Hristos, pictat în naosul bisericii, a fost curăţat anul trecut şi întăreşte bucuria  Sfintei Liturghii. Acest ciclu începe din sfântul altar cu scenele din Joia Pătimirilor, când Mântuitorul vădeşte trădătorul, spală picioarele ucenicilor, îi împărtăşeşte pe apostoli, săvârşind pentru prima dată Sfânta Liturghie. În naos sunt pictate scenele: Judecata Mântuitorului de către Irod, Caiafa şi Pilat, Batjocorirea lui Hristos, Drumul Crucii, Urcarea pe Cruce şi Răstignirea. La Pătrăuţi, scena Răstignirii este pictată faţă în faţă cu sfânta masă. Urmează scenele Coborârea de pe Cruce, Tânguirea, Punerea în mormânt şi Mormântul gol“, a mărturisit pr. paroh Gabriel Herea. Biserica Pătrăuţi este înscrisă în Planul Naţional de Restaurare, care este principalul program al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional prin care se alocă fonduri provenite de la bugetul de stat pentru lucrări de restaurare a patrimoniului arhitectural din România. În cei opt ani de când se află în restaurare, parohia Pătrăuţi a oferit sprijin logistic echipei de restauratori (schelă, cazare, energie electrică, energie calorică ş.a.) prin intermediul sponsorilor.