Mirele se bucură de mireasa lui şi mireasa se bucură de mirele ei. La fel se bucură şi Hristos, Mirele Ceresc, de sufletele care s-au mântuit şi s-au proslăvit. „În ce chip mirele se veseleşte de mireasă, aşa Se va veseli de tine Dumnezeul tău!" (Is. 65: 5). Iar sufletul se bucură de Preascumpul şi Preaminunatul său Mire în vecii vecilor. „Bucura-Mă-voi întru Domnul, sălta-va de veselie sufletul Meu întru Dumnezeul Meu, că M-a îmbrăcat cu haina mântuirii, cu veşmântul veseliei M-a acoperit. Ca unui mire Mi-a pus Mie cunună şi ca pe o mireasă M-a împodobit cu podoabă" (Is. 61:10).

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească, din lume adunată, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008, p. 59)