Bucurie duhovnicească la hramul Schitului Botuş

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Bucurie duhovnicească la hramul Schitului Botuş

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a săvârşit duminică, 29 iunie 2014, Sfânta Liturghie la Schitul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Botuş din comuna Ciocăneşti, judeţul Suceava. Aşezarea monahală a fost ridicată din lemn între anii 1990-2007.

Credincioşii din mai multe părţi ale judeţului Suceava au participat duminică, 29 iunie 2014, la slujba Sfintei Liturghii, oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Din soborul slujitorilor a făcut parte şi pr. Aurel Goraş, protopop al Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc. Pelerinii au venit de pe Valea Bistriţei Aurii spre Schitul Botuş, aflat la 1.240 de metri altitudine. Vremea frumoasă a permis ca slujba să fie slujită în altarul de vară al aşezării monahale, răspunsurile la strană fiind oferite de părinţii schitului. „Pentru obştea mănăstirii noastre a fost o zi de bucurie duhovnicească, întrucât i-am prăznuit pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar în mijlocul nostru a poposit IPS Arhiepiscop Pimen. Ne-am bucurat de roadele Liturghiei arhiereşti şi ne-am împărtăşit de rugăciunile de dezlegare. Nădăjduim că prin rugăciunea înălţată împreună se va înmulţi credinţa care să răzbată în faptele noastre. Ne-am bucurat că oamenii au venit în număr mare alături de păstorul lor duhovnicesc, înfruntând drumul anevoios“, s-a exprimat protos. Galaction Dominte, stareţul Schitului Botuş. Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ a Schitului Botuş a fost ridicată din lemn, fiind tencuită cu brâu de piatră între anii 1990-2007. Întrucât se află la altitudine, întregul amplasament este înconjurat dimineaţa de ceţuri dense care acoperă văile din jur, în depărtări putând fi observate vârfuri ale masivului Suhard. Priveliştea deosebită a conferit schitului de-a lungul anilor denumirea de „Micul Athos românesc“. Biserica a fost ridicată în stil moldovenesc, ştefanian, fără turlă, complexul monahal cuprinzând agheasmatarul, corul de chilii şi trapeza. A fost ridicată pe locul unde 32 de monahi participau la Sfânta Liturghie în vremea prigoanei comuniste.