Bunătatea lui Dumnezeu
Inima pricepută să ai spre gândurile tale, și se vor ușura de la tine; că, pe cei ce se tem de dânsele, îi face a se slăbănogi de greutatea lor.
Inima pricepută să ai spre gândurile tale, și se vor ușura de la tine; că, pe cei ce se tem de dânsele, îi face a se slăbănogi de greutatea lor. Puterea celor ce voiesc să câștige fapte bune este aceasta: ca, de vor cădea, să nu se împuțineze cu sufletul, ci iarăși să ia aminte. Aceasta este bunătatea lui Dumnezeu: că, în orice ceas în care se va întoarce omul din păcatele lui, Dumnezeu îl primește cu bucurie, și nu-i socotește lui păcatele cel de dinainte, precum este scris și despre fiul cel curvar: că, lăsând hrana porcilor, adică gândurile lui cele trupești, s-a întors către Părintele său în smerenie. Pentru aceasta dar și Părintele său l-a primit, poruncind să i se dea lui îndată podoaba curăției și arvuna înfierii pe care o dăruiește Duhul Sfânt; că Stăpânul nostru este milostiv și voiește ca omul să se întoarcă, precum a zis: Amin, amin zic vouă: Bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăiește (Luca 15, 7). (Avva Isaia)
(Everghetinosul, vol. 1-2, traducere de Ștefan Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 27)
Dacă ne curățim inima, Îl putem vedea pe Dumnezeu
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro