Așa a cugetat Sfântul Grigorie la Maica Domnului și la această taină a tainelor, cum întru ea S-a odrăslit mai presus de fire Fiul lui Dumnezeu, cum îi făgăduise prin Arhanghelul Gavriil: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Vei lua în pântece și vei naște Fiu...”. Atunci Maica Domnului a zis: „De unde mie aceasta, de vreme ce eu de bărbat nu știu?”. „Duhul Sfânt va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri” (Luca 1, 28-35) – și de aici Sfântul Grigorie Palama tâlcuiește: „Atunci – și cu luare aminte să fim – în Preacurata Fecioară nu firea veche (nu dorința trupească) a lucrat, ci Duhul Sfânt. Mișcarea Duhului Sfânt, nu presiunea simțurilor. Înțelegem taina”.

Dumnezeiescul dor al inimii de a Se întrupa Fiul lui Dumnezeu a lucrat în Fecioară. Așa S-a întrupat Fiul lui Dumnezeu. Pentru care dumnezeiescul Pavel spune: „O, copilașii mei, pentru voi îndur din nou dureri ca de naștere, până ce va lua Hristos chip în voi!” (Galateni 4, 19). Când niște măicuțe dintr-o mănăstire întrebau pe un părinte duhovnicesc: „Ce să facem ca să urmăm și noi într-un fel Maicii Domnului?”, așa le-a îndemnat acel părinte, ca și Grigorie Palama: „Dumnezeiescul dor să ardă în voi ca, pe de o parte, să ardă pofta trupească cea veche, și pe de alta, să lumineze, să aprindă în voi dumnezeiescul dor de a lua chip în voi Hristos; așa cum și prin Botez se odrăslesc, prin Mir se întăresc simțurile noastre, prin împărtășanie ne unim cu Trup și Sânge”.

(10 predici ale Părintelui Galeriu, la 10 ani de la mutarea sa la cer, ediție îngrijită de Răzvan Codrescu, Editura Lumea Credinței, București, 2013, pp. 23-24)