Fotografie - Capela „Sfinții Trei Ierarhi” (Iași, Aleea M. Sadoveanu, nr. 62, Seminarul Teologic din Iași) A slujit la început drept capelă de rugăciune elevilor de la Școala Normală. O școală de învățători a existat în Iași încă din 1828, prin inițiativa lui Gh. Asachi. Gimnaziul a devenit, la mijlocul secolului, școală preparandală și a primit apoi, în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, denumirea de „Vasile Lupu”. În acea perioadă nu avea încă o clădire proprie. Actualul corp de clădire, construit special pentru școala normală a devenit funcțional în 1891. Fiind pe atunci la o distanță considerabilă de oraș (aproximativ 5 km) și de bisericile sale, școala resimțea lipsa unui lăcaș de rugăciune. Capela a fost construită între anii 1907-1911. Alegerea patronilor capelei amintește de faptul că începuturile învățământului în Moldova se leagă de mănăstirea Trei Ierarhi și de inițiativa domnitorului Vasile Lupu, care a deschis aici, în 1640, o școală pentru fiii de boieri. Arhitecții care au realizat acest proiect au fost N. Mihăilescu și C. Artachino. Tot ei au lucrat pictura și decorațiile. Construcția a fost sprijinită financiar de Administrația Casei Bisericii. Biserica a fost sfințită chiar de către ÎPS Pimen Georgescu, mitropolitul de atunci al Moldovei și Sucevei. Elevii școlii normale au folosit această capelă până în 1947. Apoi a rămas închisă până în 1990, când a fost reamenajată pentru slujire. Din 1995 a servit ca paraclis pentru elevii de la nou înființatul Seminar teologic Sfântul „Vasile cel Mare”. Biserica este zidită din piatră și cărămidă. Și în exterior, zidurile expun o alternanță plăcută a celor două materiale. Pe peretele vestic sunt fixate, în afară, trei tablouri de lemn pictat: ale sfinților patroni ai bisericii (la mijloc, deasupra intrării) și al sfinților apostoli Petru și Pavel (lateral, încadrând intrarea). Pisania, gravată pe o placă de marmură albă, datează construcția în « cel de-al 44-lea an de domnie» al regelui Carol I, în anul 1910. Biserica are absidele laterale poligonale în exterior (cu trei laturi) și semicirculare în interior. Pronaosul are spațiu pentru cor (cafas). Pe peretele său vestic au fost portretizați, în rol de ctitori, regele Carol I și Regina Elisabeta. În interior, este în întregime pictată în frescă. Catapeteasma, lucrată de sculptorul Paul Smărăndescu, este o lucrare elaborată și foarte decorativă. Acoperișul este simplu, în două ape. Nu are turlă, dar are montate cinci cruci metalice mari. În anii 1989-2000 s-au realizat unele reparații, a fost reînnoit mobilierul și inventarul obiectelor de cult.