Cu acest prilej, au fost sfinţite şi binecuvântate şi lucrările de amenajare a parcului de lângă Catedrala episcopală, ce au cuprins  construirea unui altar de vară din lemn şi a două porţi din lemn, în stil maramureşean, atât pentru a se delimita spaţiul liturgic, cât şi pentru promovarea valorilor tradiţionale româneşti.

Soborul slujitorilor a fost alcătuit din IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, PS Lukian, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria şi Administrator al Eparhiei Sârbe din Timişoara, PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, PS Sofronie, Episcopul Oradiei, PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Româneşti din Ungaria, PS Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, preoţi şi diaconi de la parohiile ortodoxe româneşti din Ungaria, precum şi reprezentanţi ai Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria.

La sărbătoarea românilor ortodocşi din Gyula au luat parte şi numeroşi credincioşi de la mai multe parohii din ţară, reprezentaţi din partea statului român, oficialităţi maghiare, precum şi coloboratori în cadrul proiectului european transfrontalier.

După slujba de sfinţire, soborul slujitorilor a oficiat Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala ”Sfântul Ierarh Nicolae”. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul parohiei arădene Micălaca Veche II.

După slujbă, reprezentatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pr. Ion Armaşi, secretarul Sectorului relaţii bisericeşti, interreligioase şi comunităţi bisericeşti externe al Patriarhiei Române, a înmânat din partea Patriarhului României mai multe acte de cinstire celor implicaţi în cadrul proiectului european transfrontalier. De asemenea, PS Siluan a dăruit din partea Episcopiei Ortodoxe Româneşti din Ungaria plachete comemorative şi diplome de cinstire tuturor celor care au avut un rol semnificativ în buna desfăşurare şi implementare a proiectului.

Evenimentele prilejuite de resfinţirea Catedralei episcopale de la Gyula au mai cuprins o conferinţă de presă şi un atelier de lucru, cu toţi cei implicaţi în cadrul proiectului, dar şi cu cei dornici să cunoască mai multe despre rezultatele implementării acestuia.

Catedrala “Sfântul Nicolae” din Gyula – repere monografice

Dintre cele mai importante aşezăminte de cultură din oraşul Gyula se distinge catedrala cu hramul “Sfântul Ierarh Nicolae”. Catedrala de astăzi – ctitorie a familiilor românilor gyulani, în frunte cu cea a Nicoreştilor constituie, din punct de vedere urbanistic, unul dintre accentele dominante în compoziţia centrului istoric al oraşului. Pe locul actualei biserici, pentru străvechea comunitate ortodoxă română din Gyula, fusese ridicată o biserică din lemn în anul 1721, care a fost înlocuită în 1727 cu o altă biserică din cărămidă. Datorită creşterii numărului credincioşilor, în locul acelei biserici a fost construită în anul 1762 o biserică mai spaţioasă, dar fără turn. În 1801 biserica a căzut pradă unui puternic incendiu care a afectat aproape tot oraşul. În anul 1802 s-a început construirea actualei catedrale. Lucrările au durat până în 1824, fiind întrerupte vreme de zece ani şi reluate prin purtarea de grijă şi cheltuiala cărturarului român Moise Nicoară din Gyula. Bisericii i s-a adăugat ulterior un turn, a cărui construcţie s-a terminat în 1854. Turnul a fost mistuit de flăcări în anul 1943 şi ulterior refăcut. În faţa bisericii se înalţă o cruce din piatră, ridicată în anul 1869 de credinciosul Lazăr Bogar.

În vara anului 1928 a avut loc o renovare a interiorului bisericii, iar pictorul Bela Predmerszky din Budapesta a executat câteva fresce pe tavanul bisericii. Biserica este împodobită cu prapori, dintre care se remarcă doi prapori din 1888 şi 1894, precum şi praporii plugarilor şi industriaşilor din 1948.

Datorită împrejurărilor, târnosirea bisericii s-a săvârşit mai târziu, în 16 octombrie 1994, de către patriarhul Teoctist, care a fost prezent şi la ceremonia de hirotonie şi instalare a primului ierarh al românilor ortodocşi din Ungaria, Preasfinţitul Părinte Episcop Sofronie, în 21 februarie 1999. Din acel moment biserica a devenit Catedrală episcopală, fiind întâia între bisericile ortodoxe româneşti din Ungaria. Lăcaşul de închinare este monument istoric construit în stil baroc, cu elemente clasice. Este rezultatul strădaniilor seculare ale credincioşilor români din oraşul Gyula şi este unul dintre cele mai apreciate monumente istorice religioase din oraş, fiind vizitat de mulţi turişti. (Sursa: mitropolia-banatului.ro)