După așezarea Cinstitelor Daruri pe Sfânta Masă diaconul, sau în lipsa acestuia preotul, cheamă poporul prezent în biserică la rugăciune printr-o serie de îndemnuri cunoscute sub numele de ectenia cererilor.

Practic ectenia este alcătuită, după formula introductivă, dintr-o cerere pentru daruri, trei îndemnuri preluate din ectenia mare și ectenia cererilor propriu-zisă la care poporul se asociază cu răspunsul „Dă Doamne!”.

Ectenia precum și rugăciunea punerii înainte reprezintă o plinire a ritualurilor Intrării mari prin care ne pregătim pentru aducerea sfintei jertfe. Formula introductivă ne atrage atenția asupra acestui lucru și, de asemenea, ne îndeamnă să ridicăm rugăciunea la desăvârșire.

Ectenia cererilor reprezintă un adevărat program de viață duhovnicească pentru fiecare credincios în vederea unui „răspuns bun la înfricoșătoarea judecată a lui Hristos” și pentru a putea rămâne pururi uniți cu El. Gândul la judecata finală este un imbold ca, având exemplul și ajutorul Maicii Domnului și al tuturor sfinților „pre noi înșine și unii pre alții și toată viața noastră” să o dăruim lui Hristos prin pocăință.