Drept, aici, se cuvine să fie socotit numai Cel cu adevărat drept, Domnul nostru Iisus Hristos. Așadar, întrucât de El se zice că și cade, și se ridică în noi, ca Unul Care a primit pe toate ale noastre din iubire de oameni. Iar firea noastră a căzut de șapte ori, după cum urmează: prima, a fost călcarea poruncii protopărinților, a doua, vărsarea de sânge îndrăznită de Cain, cel dintâi care a introdus uciderea în firea noastră, a treia, cea din generația lui Noe, neam peste care nu a rămas Duhul lui Dumnezeu pentru că erau trupești, iar a patra la zidirea turnului, a cincea, a celor din generația lui Avraam, din care numai el a fost aflat bineplăcut lui Dumnezeu, a șasea, în vremea lui Moise – la atâta necredință ajunsese neamul lui, încât a fost trimis el de Dumnezeu spre ajutor împotriva unei asemenea necredințe iar a șaptea, a neamului din vremea profeților, generație care a și întrecut în măsura răutății toate neamurile socotite mai înainte, – așadar, întrucât, precum s-a zis, de șapte ori a căzut firea noastră, pe aceasta Domnul, fiind mișcat din negrăita Lui iubire de oameni, a ridicat-o unind întreaga fire cu Sine Însuși după ipostas.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul, Întrebări și nedumeriri, Editura Doxologia, Iași, 2012, p. 125)