Colinde risipite prin păduri

La ceas de viață fără încetare

Când, presărate peste rugi de muri,

Zăpezi privesc eterna înstelare.

Se sting ecouri printre brazii suri,

Iar noi mai merităm o încercare,

Colinde risipite prin păduri,

Din amintire până-n înserare.

Creează gheața noi arhitecturi

Sub zâmbetul apusului de soare,

Sublimul se ascunde-n firmituri –

Sclipiri din raza cea mântuitoare –,

Colinde risipite prin păduri.